Adrian Teampău, Director, Consultanţă în economie circulară, şi Anca Andrei-Cimbru, Manager Mediu şi S

Creşterea accelerată a cantităţilor de deşeuri şi presiunea asupra resurselor naturale au determinat Uniunea Europeană să revizuiască legislaţia în domeniu, prin introducerea unor reguli mai stricte pentru circulaţia deşeurilor, în special în relaţia cu statele din afara UE. Regulamentul privind transferurile de deşeuri vine cu schimbări majore şi cu un calendar strict de aplicare pentru care companiile care expediază, transportă, importă sau gestionează deşeuri, trebuie să se pregătească.

Necesitatea unui astfel de act normativ este susţinută de realitatea ultimilor ani, în care exportul de deşeuri către ţări cu standarde de mediu mai reduse a generat riscuri semnificative pentru mediu şi sănătate. Noile reglementări urmăresc să limiteze aceste practici şi să încurajeze reciclarea şi recuperarea materialelor din deşeuri mai aproape de locul de generare, în acord cu obiectivele economiei circulare.

Ce prevede regulamentul european?

Regulamentul introduce controale mai stricte asupra transferurilor de deşeuri, în special pentru exporturile către ţări terţe. Astfel, exportul de deşeuri periculoase către state non-OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) este interzis, iar pentru alte tipuri de deşeuri sunt impuse condiţii suplimentare, inclusiv obligaţia de a demonstra că acestea vor fi tratate în mod sustenabil.

Un alt element central este digitalizarea completă a procedurilor, toate notificările şi documentele aferente transferurilor urmând să fie gestionate printr-un sistem electronic la nivelul Uniunii Europene.

De asemenea, sunt consolidate obligaţiile privind trasabilitatea şi responsabilitatea actorilor implicaţi, inclusiv prin cerinţe mai stricte de audit şi garanţii financiare.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noile reguli vor avea un impact semnificativ asupra companiilor implicate în gestionarea deşeurilor. În primul rând, acestea vor trebui să gestioneze un volum mai mare de obligaţii administrative, în special în contextul tranziţiei către sistemul digital.

În al doilea rând, restricţiile privind exporturile pot afecta modelele de business existente, în special pentru operatorii care depindeau de valorificarea deşeurilor în afara UE. În lipsa unor capacităţi suficiente de reciclare la nivel european, aceste schimbări pot conduce la creşterea costurilor şi la necesitatea reorganizării fluxurilor operaţionale.

Repere cheie de implementare

Aplicarea noilor prevederi se realizează etapizat, ceea ce oferă operatorilor un interval limitat pentru adaptare. Regulamentul a fost publicat în mai 2024 şi a intrat în vigoare o lună mai târziu, iar un moment-cheie este 21 mai 2026, când devine obligatorie digitalizarea completă a transferurilor de deşeuri prin sistemul electronic la nivelul UE. Ulterior, de la 21 noiembrie 2026, se aplică pe scară largă noile reguli privind exporturile de deşeuri, iar, începând cu 21 mai 2027, intră în vigoare cerinţele privind auditul instalaţiilor de reciclare din afara UE.

Acest calendar evidenţiază faptul că, deşi există perioade de tranziţie, schimbările vor intra în vigoare într-un orizont de timp relativ scurt.

Provocări în implementare

Aplicarea eficientă a regulamentului depinde de modul în care statele membre vor asigura infrastructura şi cadrul necesar. Printre principalele provocări se numără dezvoltarea capacităţilor de tratare şi reciclare în interiorul UE, astfel încât deşeurile care nu mai pot fi exportate să fie gestionate corespunzător.

În acelaşi timp, este esenţială clarificarea procedurilor şi a responsabilităţilor operatorilor înainte de termenele-cheie menţionate. Experienţa arată că lipsa unor reguli clare şi a unor perioade de tranziţie adecvate poate crea dificultăţi semnificative pentru mediul de afaceri.

Gestionarea deşeurilor reprezintă o provocare globală care necesită măsuri ferme. Regulamentul UE 2024/1157 este un pas important în această direcţie, însă succesul în implementarea acestuia depinde de echilibrul dintre obiectivele de mediu şi capacitatea companiilor de a se adapta în timp util noilor cerinţe.