Estonia pariază că viitorul educaţiei nu va fi construit prin excluderea AI din clase, ci prin plasarea sa

În loc să-i oprească pe elevi de la folosi AI-ul generativ, şcolile ar trebui să-i înveţe cum să-l folosească spre avantajul lor educaţional, a declarat ministrul eston al educaţiei şi cercetării Kristina Kallas pentru Politico.

„Dacă elimini AI-ul din şcoli, rişti un declin cognitiv semnificativ pentru că studenţii îl vor folosi oricum“, a arătat Kallas.

Această filosofie stă la baza unuia dintre cele mai ambiţioase experimente naţionale din Europa în domeniul educaţiei asistate de AI: un parteneriat între Tallinn şi OpenAI, compania lui Sam Altman, pentru implementarea unei platforme edu­ca­ţionale personalizate de AI în învăţământul liceal din Estonia.

Estonia este foarte deschisă în ceea ce priveşte adoptarea AI. Po­trivit Eurostat, 23,4% din companiile ţării au încorporat AI în 2025, peste media UE de 20%. În cazul Ro­mâniei, procentul a fost de 5,21%. De asemenea, ţara nu se sfieşte să parieze pe tehnologii emergente: este locul de naştere al Skype şi găzduieşte campioni tech actuali ca Bolt şi Veriff.

Aproximativ jumătate din cei 20.000 de elevi de liceu din Estonia folosesc deja noua platformă, restul fiind aşteptaţi să se alăture în această vară, în ceea ce Kallas descrie drept un efort de regândire a predatului. Şcolile profesionale vor urma mai apoi în următorul an şcolar.

Programul marchează un con­tract puternic faţă de atitudinea adoptată în alte părţi din Europa, unde prudenţa domină în adoptarea AI, iar focusul este în mare măsură pe detectarea copierii asistate de AI.

„Provocarea nu este cum să ţii AI departe, ci cum să incluzi AI în procesul de învăţare pentru ca acesta să accelereze dezvoltarea cognitivă mai degrabă decât să înlocuiască gândirea“, susţine oficialul eston.

Kallas a comparat AI cu tehno­logiile inovatoare anterioare care au provocat iniţial panică înainte de a deveni instrumente acceptate la clasă. „Ar trebui să ne gândim la ea ca la un calculator“, arată aceasta, avertizând totuşi că valoarea sa depinde de cum şi când este utilizată.

Ministrul subliniază că AI-ul nu ar trebui introdus prea devreme în copilărie. Elevii trebuie să-şi construiască mai întâi cunoştinţe de bază şi aptitudini social-emoţionale înainte ca AI-ul să poată deveni un ajutor productiv, argumentează Kallas. „Unele lucruri trebuie ştiute pe dinafară“.

Iniţiativa Estonia reprezintă în acelaşi timp un proiect de cercetare legat de modul în care AI afectează procesul de învăţare.

Pentru OpenAI, acordul cu Estonia se înscrie într-un efort de obţinere de acorduri guvernamentale pentru stimularea adoptării AI în şcoli. Grecia şi Slovacia au colaborat cu producătorul ChatGPT pentru a aduce chatboţi personalizaţi cu inteligenţă generativă în sălile de clasă.

Iniţiativa Estoniei are loc în contextul în care Europa dezbate modalităţi de a reduce timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor de către copii, însă Kallas susţine că factorii de decizie politică se concentrează adesea pe indicatorul greşit. „Nu este vorba despre timpul petrecut în faţa ecranelor, ci despre scopul, strategia pedagogică din spatele acestui timp“, arată Kallas.

Potrivit acesteia, eforturile anterioare de digitalizare au eşuat adesea deoarece şcolile au mutat pur şi simplu manualele şi fişele de lucru pe tablete fără a regândi metodele de predare. Kallas susţine un model mixt în care elevii continuă să folosească scrisul de mână şi luarea de notiţe pentru formarea memoriei, în timp ce instrumentele digitale sunt folosite pentru testare, feedback şi învăţare ghidată asistată de AI.

Alte guverne europene urmăresc cu atenţie experimentul. Kallas arată că miniştrii educaţiei din întregul bloc comunitar au arătat un interes puternic pentru modelul Estoniei, care iese în evidenţă, în contextul în care multe ţări se îndreaptă în direcţia opusă prin restricţionarea utilizării smartphone-urilor în şcoli sau dezbătând verificarări online ale vârstei pentru accesul la reţele sociale.