Exodul medicilor continuă. Câți profesioniști a pierdut Buzăul în ultimii 5 ani

România se confruntă cu un exod masiv al medicilor. Deși salarizarea acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, medicii români continuă să solicite certificate pentru a profesa în străinătate. În perioada 2020-2025, medicii din România au solicitat aproximativ 6.000 de certificate profesionale de la Colegiul Medicilor pentru a profesa în străinătate. Cele mai căutate destinații au fost Franța, Marea Britanie și Germania.

Pentru a ne da seama cât de gravă este situația, vom lua ca exemplu un spital județean mare, care are nevoie de 500 de medici pentru a funcționa normal, astfel că medicii care au ales să lucreze peste hotare ar fi acoperit personalul medical pentru 10-12 spitale, iar în prezent spitalele mici din țară nu s-ar mai fi luptat cu lipsa personalului medical. Din cauza aceasta, mulți pacienți ajung să străbată sute de kilometri pentru a ajunge în spitalele din orașele mari ale țării, acolo unde sunt specialiști.

O analiză a „Ziarului Financiar”, realizată pe baza datelor de la Colegiul Medicilor din România, arată că Buzăul a pierdut 28 de medici în perioada 2020-2025. În 2020, Buzăul a pierdut patru medici, iar cu un an în urmă, șase. Perioada care a urmat după pandemia de Covid-19 a fost una dificilă pentru Spitalul Județean de Urgență Buzău. Posturile scoase la concurs nu aveau succes, iar în perioada pandemiei de Covid-19, județul s-a confruntat cu un deficit major de medici.

Buzăul nu stă bine nici la exodul intern. Mulți studenți care aleg să urmeze cursurile unei facultăți în domeniul medicinei nu se mai întorc în județ pentru a profesa, iar acest lucru conduce la o criză a medicilor.

Consorțiul medical regional, speranța pentru Buzău

Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti va lucra cu Judeţeanul din Buzău ca pacienţii să fie îngrijiţi la standarde înalte aproape de casă. Medici de la Universitar vor opera şi vor face gărzi la Buzău.

În Spitalul Județean din Buzău ajung în fiecare lună peste 2.300 de pacienți. Nu de puține ori nu au existat medici suficienți nici în cazul unor urgențe. Doar într-un departament ar fi nevoie de șase doctori, dar nu pot fi asigurate mereu gărzile nici la neurologie, ori cardiologie.

Echipe medicale de la Spitalul Universitar vor merge prin rotaţie la județeanul din Buzău pentru a efectua proceduri medicale și a forma doctorii de acolo. În plus, cei de aici vor asigura permanent, inclusiv prin telemedicină, gestionarea cazurilor dificile, iar medicii din Buzău își vor putea desfășura astfel activitatea într-o echipă multidisciplinară, cu sprijinul unor colegi cu experiență.

Investigațiile făcute în Buzău vor fi trimise în timp real către Universitar, iar cazurile care nu pot fi rezolvate local prin îndrumare de la distanță, vor fi transferate mai ușor în Capitală.

Autorităţile locale au în proiect consolidarea spitalului, care are risc seismic. Și promit stimulente pentru angajarea medicilor. „Cel mai mare câștig al acestui consorţiu e al medicilor tineri. Închidem o temă falsă, dacă ar veni la SJ Buzău s-ar închide profesional (…) Dacă un medic tânăr dorește să vină prin transfer sau la concurs la spitalul judeţean, chiria se achită de către Consiliul Judeţean timp de 5 ani”, a declarat Marcel Ciolacu, președintele Consiliului Județean Buzău.

Potrivit sursei citate, în perioada 2020-2025, cei mai mulți medici au plecat din București, fiind solicitate 1.940 de certificate profesionale. Capitala este urmată de județele Timiș, Cluj și Iași cu un număr de 636, 595 și 584 de certificate profesionale eliberate de Colegiul Medicilor.

Șapte din zece rezidenți se gândesc să plece

Un studiu recent realizat scoate la iveală o realitate deloc confortabilă pentru sistemul medical din România: tot mai mulți medici rezidenți se gândesc serios să plece din țară.

Potrivit cercetării naționale „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România de la rezidențiat la angajare”, nu mai puțin de 70% dintre rezidenți iau în calcul plecarea peste hotare. Motivele sunt cât se poate de clare: lipsa unor oportunități profesionale stabile și un sistem care, spun ei, nu le oferă suficiente perspective.

Paradoxal, deși aproape toți rezidenții (97,6%) se declară mulțumiți de pregătirea profesională, problemele apar imediat după. Aproape jumătate dintre ei (43%) spun că nu au unde să se angajeze, iar incertitudinea locurilor de muncă din sănătatea publică, birocrația excesivă și influența politică în decizii îi descurajează și mai mult.

Potrivit „Agerpres”, studiul arată și imaginea noii generații de medici: mulți aleg conștient specializarea în sănătate publică și management, preferând un mediu non-clinic. Mai exact, 58,8% spun că nu vor neapărat să lucreze în spitale, fiind atrași de domenii precum promovarea sănătății (53%), prevenția (46%) sau managementul sanitar (36%).

Când vine vorba de plecare, situația e împărțită: 16,5% spun clar că vor să plece din țară, 53,6% iau în calcul această variantă în funcție de oportunități, iar doar 31% sunt hotărâți să rămână în România.

Datele oficiale arată și ele un tablou destul de restrâns: în septembrie 2025 erau doar 199 de medici specializați în sănătate publică și management cu drept de liberă practică. Până în aprilie 2026, numărul a crescut ușor la 213, iar în prezent există aproximativ 270 de medici rezidenți în pregătire pe această specialitate.

Ce spun rectorii universităților din România și reprezentanții Colegiului Medicilor

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Viorel Jinga, susține că formarea medicilor este adaptată constant la standardele europene și că universitățile încearcă să ofere condiții cât mai bune de pregătire, inclusiv prin centre de simulare și parteneriate cu spitalele.

La rândul ei, președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, atrage atenția că problema nu mai poate fi ignorată: sistemul de sănătate depinde direct de modul în care sunt formați și păstrați acești specialiști. Ea susține că este nevoie urgentă de debirocratizare și depolitizare, astfel încât medicii să poată ocupa poziții unde chiar pot face diferența.

În același timp, prin proiectul național EXCELL-MED se încearcă modernizarea pregătirii medicale, cu accent pe competențe actuale precum utilizarea datelor, sănătatea digitală sau politicile publice bazate pe dovezi.

Studiul a fost realizat între septembrie și decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici – adică aproximativ jumătate din totalul specialiștilor activi în domeniu, și oferă o imagine clară: România formează medici buni, dar riscă să-i piardă înainte să apuce să schimbe ceva în sistem.