ZF Live Special. ANIS International Summit 2026. Radu Postolache, preşedintele ANIS: „Ce ne-a adus până

♦ Sectorul IT din România generează 8% din valoarea adăugată naţională şi a crescut cu circa 17% pe an între 2021 şi 2023, dar fără măsuri concrete de stimulare a inovaţiei creşterea va scădea la circa 2% pe an, conform studiului lansat de ANIS ♦ România investeşte 0,07% din PIB în cercetare şi dezvoltare în IT, faţă de o medie europeană de 2,1%, iar colaborarea în inovaţie se situează la 16%, cu aproape jumătate sub media UE de 26% ♦ Aurel Cătălin Giulescu, noul preşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României, propune transformarea ADR într-un „orchestrator“ al digitalizării, nu doar un coordonator, şi numeşte interoperabilitatea drept prioritatea sa principală.

Industria de software şi servicii IT din România a ajuns la un punct de inflexiune: modelul bazat pe outsourcing cu valoare adăugată mică şi-a atins limitele, iar fără o schimbare de direcţie către inovaţie, un sector care a crescut accelerat riscă să ajungă la un platou. Acesta este mesajul central al studiului „De la potenţial la performanţă: ce trebuie să schimbăm“, realizat de Implement Consulting Group şi MTG Research şi lansat la ANIS International Summit 2026, conferinţa anuală organizată de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

„Piaţa locală este expusă unor riscuri suplimentare. Contextul geopolitic, contextul economic global, impactul AI-ului asupra modelelor de business – toate convergând într-o competitivitate foarte acerbă la nivel regional şi global. Dar sectorul de IT din România încă este poziţionat bine. Avem fundamentele educaţionale, de competenţă, de capacitate, dar exact ce se spunea şi mai devreme: ce ne-a adus până aici nu ne va mai duce şi mai departe. Zona de outsourcing cu valoare adăugată mică probabil şi-a atins platoul“, a declarat Radu Postolache, preşedintele ANIS, în cadrul unei ediţii speciale ZF Live transmise de la eveniment.

Studiul prezentat de ANIS arată că sectorul IT generează 8% din valoarea adăugată a economiei româneşti, cu o cifră de afaceri de 24 de miliarde de euro şi o productivitate de 47.000 de euro pe angajat, cu 16% peste media naţională. Între 2021 şi 2023, industria a crescut cu circa 17% pe an. Fără intervenţii de politică publică proiecţia din studiu indică însă o prăbuşire a ritmului la circa 2% pe an la nivelul restului economiei.

Postolache a explicat că inovarea în România funcţionează într-un cerc vicios în care lipsa capitalului de risc şi lipsa unei pieţe locale receptive se alimentează reciproc: „Capitalul de risc nu vine din cauza lipsei perspectivelor. Perspectivele nu există din cauza lipsei capitalului.“

Comparaţia cu alte state din regiune subliniază amploarea decalajului. România investeşte 0,07% din PIB în cercetare şi dezvoltare în IT, faţă de 2,1% media UE, 1,8% în Estonia şi 0,9% în Polonia. La colaborarea în inovaţie, România se situează la 16%, faţă de 26% media europeană şi 39% în Polonia. Achiziţiile publice inovative reprezintă 5% în România, faţă de 14% în Estonia şi 9% media UE.

Studiul propune 11 instrumente de politică publică, de la vouchere de inovare şi granturi de tip proof-of-concept – cu impact ridicat şi efort redus – până la stimulente fiscale de tip IP Box, fonduri publice de co-investiţie şi sandbox-uri de reglementare, cu impact ridicat, dar şi efort mare de implementare.

Datele studiului ANIS arată că o companie orientată spre produs propriu generează cu 13% mai mult impact asupra PIB-ului decât o companie de outsourcing la cifre de afaceri comparabile. Dacă România ar urma modelul Cehiei, ar putea adăuga 6 miliarde de euro la PIB şi ar crea 45.000 de locuri de muncă. Dacă ar replica modelul Poloniei – unde strategia de digitalizare şi inovaţie IT a fost continuată prin toate schimbările de guvern – câştigul ar fi de 40 de miliarde de euro la PIB şi 295.000 de locuri de muncă.

„Aceasta nu înseamnă o schimbare bruscă de paradigmă. Ce înseamnă este o tranziţie – o tranziţie spre o zonă de inovare. Inovare înseamnă şi produse şi servicii. Aceasta pleacă de la educaţie, trebuie să schimbăm şi să creştem nişte skill-uri noi de la nivelul universitar şi mai jos“, a adăugat Postolache.

Preşedintele ANIS a cerut şi un mesaj politic clar: „Pe lângă stabilitate politică şi fiscală, avem nevoie de un mesaj intern şi extern că sectorul IT încă este, sau din nou este, un sector strategic al României.“

Aurel Cătălin Giulescu, numit preşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României la finele lunii aprilie, a venit la conferinţă cu un mesaj structurat în jurul unui singur cuvânt: interoperabilitate. Cu o experienţă de 23 de ani în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, unde a condus proiecte precum cartea electronică de identitate şi digitalizarea a 77,8 milioane de acte de stare civilă prin sistemul SIIEASC, Giulescu propune o repoziţionare a ADR.

„Autoritatea pentru Digitalizarea României are o funcţie de coordonare a digitalizării în România. Totuşi, trebuie să o privim prin prisma unui termen care nu este foarte adaptat. În opinia mea, ar trebui să fie un orchestrator“, a declarat Giulescu.

Noul preşedinte al ADR a avertizat şi asupra riscului ca administraţia publică să fie „sechestrată de anumite entităţi“, referindu-se la dependenţa de furnizori unici de tehnologie – ceea ce în industrie este cunoscut drept vendor lock-in. În viziunea sa, ADR trebuie să aibă o echipă IT proprie puternică, tocmai pentru a putea evalua şi controla soluţiile implementate.

Giulescu a introdus şi o abordare neobişnuită pentru un funcţionar public: tratarea rezultatelor administraţiei ca produse livrate cetăţeanului. „Niciodată noi, în administraţia publică, nu am privit rezultatul muncii noastre ca pe un produs. Ori cartea electronică de identitate este un produs pe care noi îl livrăm cetăţeanului“, a spus acesta, subliniind că în viitor prioritatea va fi experienţa utilizatorului.

Ca exemplu de reuşită, Giulescu a citat Hub-ul de servicii al MAI, care a livrat 18 servicii electronice şi a depăşit 50 de milioane de accesări: „Iată un exemplu că lucrurile, dacă sunt bine şi coerent puse în practică, pot să ajungă la nişte soluţii digitale, nişte servicii digitale către cetăţean.“

Tema inovaţiei a traversat şi intervenţiile celorlalţi invitaţi ai ediţiei speciale ZF Live de la ANIS International Summit.

Octavian Ichim, CEO-ul Schwarz Digits România – companie care face parte din grupul Schwarz, cel care deţine Lidl şi Kaufland -, a subliniat relevanţa suveranităţii digitale europene. Schwarz Digits dezvoltă în România soluţia de cloud suveran STACKIT, bazată pe tehnologie open-source, şi investeşte 11 miliarde de euro într-un data center la Lübbenau, în Germania, cu o capacitate de până la 100.000 de GPU-uri. Ichim a explicat principiul „customer zero“ al companiei: „Nu propunem ceva înainte de a fi avut în prealabil cel puţin un proiect, cel puţin un business case în interiorul grupului.“ Hub-ul din Bucureşti a crescut de la circa 100 de specialişti la peste 200, cu obiectivul de a ajunge la 300 până la sfârşitul anului financiar 2026.

Andrei Savin, directorul general al BRINEL iQuanto, integrator IT cu sediul în Cluj-Napoca şi parte a grupului francez SNEF, a descris investiţia făcută acum trei ani într-o practică de Data şi AI, într-o perioadă în care „clienţii încă nu cereau capabilităţi de AI“. Compania are astăzi peste 30 de experţi care livrează soluţii de la computer vision pentru industrie la procesare inteligentă de documente în zona financiar-bancară. Savin a argumentat că BRINEL iQuanto este „unic poziţionat în piaţă“ pentru proiecte de „AI suveran“, combinând competenţa în infrastructură hardware cu expertiza în inteligenţă artificială.

Cristina Şerban, director de product marketing la Bitdefender, a pus în discuţie o problemă structurală a industriei de IT din România: lipsa profesioniştilor care fac legătura între tehnologie şi piaţă. „România stă foarte, foarte bine în zona tehnică. Avem matematicieni de excepţie, ingineri, programatori. Dar cred că ne lipseşte puţin acel strat de profesionişti care fac legătura între tehnologie şi piaţă“, a spus Şerban. Bitdefender a lansat programul Bitdefender Academy for Product Management, ajuns la a treia ediţie, cu 30 de participanţi în acest an, tocmai pentru a dezvolta aceste competenţe. Şerban a estimat că în jur de 80% din piaţa de IT din România se află încă în zona de outsourcing.

Radu Puchiu, directorul programului Technology & Society al Aspen Institute România şi fost secretar de stat, a închis transmisiunea cu o perspectivă de observator care a fost şi „de partea cealaltă“, în administraţie. Despre studiul ANIS, Puchiu a spus că „este un duş rece, alături de alte multe duşuri reci pe care le-am tot avut. Şi senzaţia mea e că ne-am cam obişnuit cu duşurile reci, deci a început să ne placă.“

Puchiu a propus întărirea „centrului guvernului“ ca filtru real de coordonare a politicilor publice: „Nu cred că pot să rezolvi toată administraţia. Dar dacă rezolvi centrul guvernului, care este cel care dă direcţia în ceea ce priveşte politica publică, coordonează aceasta, are un rol extraordinar de important.“

 

Octavian Ichim, CEO, Schwarz Digits Romania

► Suntem o companie prezentă deja în piaţă din 2018. Vorbim deja de opt ani de zile. Am dezvoltat, sub diverse forme, ca parte a grupului Schwarz, diverse soluţii. Am început cu soluţiile de e-commerce şi am ajuns ca astăzi să avem unele dintre cele mai puternice echipe din grup care dezvoltă diverse produse-componente pentru soluţiile noastre. STACKIT, soluţia de cloud pe care o propunem în piaţă, dar nu numai. Avem specialişti, nu numai din zona de top, tehnologie de ultimă oră – software engineers – dar, pornind aş zice de la zona de infrastructură, adică de foarte de jos, de la reţelistică, de la servere, până la soluţii pentru utilizatorul final. Vorbim de o echipă de peste 200 de oameni astăzi, pe care ne-o dorim să crească.

De anul acesta, din ianuarie, am început să construim echipa noastră comercială. Nu oferim doar servicii şi produse în interiorul grupului, ci servicii şi produse pentru întreaga piaţă. Aş zice că e un avantaj pentru noi aici, în România, pentru că se vorbeşte foarte mult de suveranitate, se vorbeşte foarte mult de reglementare. Cu bune şi cu rele, există comentarii din toate direcţiile, dar ce important este că avem un cadru şi că avem nevoie de nişte soluţii prin care atât noi în intern, dar şi companiile din piaţa românească să poată fie să acopere nevoile legislative, fie să furnizeze soluţii cât mai optimizate, cât mai bune în zona de colaborare, în zona clienţilor finali şi nu numai. În zona comercială ne propunem, ca prim pas, o echipă undeva în jur de 10 oameni – 10 oameni plus – aş zice bine structurată sau echilibrat structurată, cu partea de presales, cu partea de marketing. N-o să intru în detaliile acestea, dar ce e foarte important este că ne pregătim nu numai pentru piaţa locală, ci piaţa europeană, ne dezvoltăm mai departe, inclusiv echipa de ingineri.

 

Aurel Cătălin Giulescu, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României

► Din perspectiva celui care a implementat proiecte precum cartea electronică de identitate şi starea civilă digitală în România – în opinia mea, cele mai mari proiecte de digitalizare din România – am subliniat în cadrul conferinţei nişte probleme identificate în implementarea acestor proiecte. Şi este vorba de lipsa capacităţii administrative, în special pe partea de echipe de IT. De ce e foarte important ca statul să aibă cel puţin o echipă de IT puternică? Eu îmi doresc ca Autoritatea pentru Digitalizarea României să aibă o echipă de IT puternică, pentru că, pe de o parte, stabileşte politici.

Suntem în coordonarea Ministerului Digitalizării, dar într-o colaborare foarte strânsă participăm la implementarea acestor politici în România. Pe de altă parte, avem şi o funcţie de reglementare, suntem şi regulator al anumitor materii ale pieţei. Totuşi, este foarte important ca administraţia publică din România să nu se blocheze în anumite tehnologii, să nu ajungă să fie sechestrată de anumite entităţi care ar putea să conducă aceste politici, aceste iniţiative către nişte soluţii blocante pentru administraţia publică şi pentru societate, pentru că asta trebuie să înţelegem. Deci, pe de o parte, rolul nostru este să avem cunoştinţele necesare pentru a interpreta corect soluţiile existente în piaţă şi, în măsura în care discutăm de consultanţă cu inteligenţa artificială – în opinia mea, atâta vreme cât omul va fi capabil să controleze inteligenţa artificială, omul nu va putea să fie înlocuit. Acelaşi lucru şi aici: trebuie să facem o paralelă, să înţelegem că Autoritatea pentru Digitalizarea României trebuie să controleze complet soluţiile tehnologice pe care le implementează şi, mai mult, să asigure suport în întreaga administraţie publică.

 

Cristina Şerban, director of product marketing, Bitdefender

► Dacă ne uităm la piaţa de IT din România, vorbim foarte mult de zona de outsourcing şi, de fapt, Bitdefender, ca şi companie, a pornit din această zonă. Ce s-a întâmplat cu noi a fost că am reuşit să identificăm o nevoie reală în piaţă şi gândiţi-vă, acum 20 de ani, zona de cybersecurity nu era o industrie foarte bine structurată, dar nevoia exista şi era reală şi creştea foarte rapid. Am reuşit să o identificăm şi am reuşit să executăm destul de rapid, cu resursele pe care le aveam atunci la dispoziţie, şi să venim cu un produs pe care îl rafinăm de, iată, 20 de ani şi cu care încercăm să adresăm nevoi care se schimbă, nevoi din ce în ce mai complexe ale consumatorilor noştri.

La conferinţa ANIS discutăm despre inovaţie şi despre un proiect pe care Bitdefender l-a iniţiat: Bitdefender Academy for Product Management and Product Marketing, unde încercăm să rezolvăm nevoia noastră, dar şi a celorlalte companii din zona de IT, de a avea resurse specializate. România stă foarte, foarte bine în zona tehnică. Avem matematicieni de excepţie, ingineri, programatori. Dar cred că ne lipseşte puţin acel strat de profesionişti care fac legătura între tehnologie şi piaţă, care vin din zona de produs şi care au acest mindset de a fi curios şi de a înţelege nevoia şi de a reuşi să vină cu nişte soluţii care cu adevărat sunt relevante. Bitdefender Academy a început acum trei ani, suntem la a treia ediţie şi ne dorim să avem un program de învăţare aplicată. Există în momentul de faţă foarte multe resurse disponibile, însă noi nu vrem să avem un program de învăţare, să zic, arid, ci ne dorim să lucrăm cu foarte mulţi practicieni, cu mentori din cadrul companiei şi nu numai, în aşa fel încât să avem un alt stil de învăţare – unul foarte practic – în care participanţii, am avut în fiecare an 25. Anul acesta am crescut la 30 de participanţi. Tinerii care vin în acest program şi care sunt atent selectaţi să poată să lucreze practic, ghidaţi de mentorii noştri, şi să treacă prin tot acest proces de înţelegere a nevoii, dezvoltare de produs, punerea lui în piaţă şi la final, scalarea lui.

 

Radu Puchiu, technology & society program director, Aspen Institute Romania

► Dacă mă întrebi, să treci de la sub 2% investiţii în cercetare şi dezvoltare, cât avem acum, la un procent care să-ţi aducă sau să reducă acest decalaj, cum spune studiul – e ceva care nu e simplu de făcut. Da, haide măcar să-l începem undeva. Adică să facem puţină ordine în ceea ce se finanţează în momentul de faţă, să ai o vizibilitate şi o transparenţă mult mai mare asupra cum se face finanţarea în zonă, că problema nu e că dai doar 2%, ci că şi ăia se risipesc destul de mult în cercetare. Apoi, nu poţi să pui cercetarea şi dezvoltarea doar pe umerii privatului. Adică „faceţi voi şi vedem noi ce o să iasă acolo”. Pentru că competiţia, cum remarcau şi unii vorbitori din zona privată, nu mai este doar în România sau în interiorul României, ci suntem într-o competiţie mult mai mare, globală.

Şi acolo, normal, că dacă nu investesc ceva, eu pierd. Nu numai că pierd în România, ci pierd mult mai mult prin faptul că alţii vin, vin aici şi sunt mult mai competitivi. Economia globală funcţionează pe alte criterii. Vedem China care susţine tot soiul de platforme şi tot soiul de componente, finanţând foarte mult acest proces. Deci eşti într-o competiţie inegală din start. Ori aici, cred că mesajul – deci mă întorc la el puternic – este: hai să creăm acel cadru în care chiar să facem lucruri. Da, să ne aliniem. Nu merge fără colaborare. Este foarte clar că nu mai poţi să mergi doar pe o formulă de tipul „privatul trebuie să facă şi statul nu trebuie să-l încurci”. Am auzit foarte des formula asta. Nu, eu cred că chiar trebuie să ajute. Acum chiar trebuie să ajute.AskOpus 4.6

 

Andrei Savin, general manager, BRINEL iQuanto

► Suntem cunoscuţi în piaţă pentru competenţele din zona de hardware, lucrăm cu vendorii americani, înţelegem procesele de infrastructură. Însă credem că, prin asocierea şi prin înţelegerea zonei de use case de AI şi a zonei de hardware, putem avea o poziţionare unică în piaţă pentru a fi un partener de încredere pentru implementarea proiectelor de AI suverane. Şi ce vreau să zic prin asta? E clar că mediile de AI şi clienţii au nevoie de workload-uri de AI care să ruleze local, conform prevederilor europene de suveranitate a datelor.

Urmează şi Cyber Security Act. E clar că va fi o zonă de focus şi noi considerăm că suntem unic poziţionaţi în piaţă pentru a fi un partener de încredere, atât pentru autorităţi, cât şi pentru mediul privat, pentru a construi proiecte de tip AI factory. Noi avem un mix de industrii destul de variat în portofoliu. E clar că, atunci când discuţi despre zona de enterprise – şi într-adevăr, audienţa de astăzi din sală este dominată de companii ISV, Independent Software Vendors, mari firme de outsourcing -, acolo există într-adevăr un know-how foarte bun la nivel local, procesele sunt cunoscute de către echipele locale. Însă există situaţia în care headquarters-ul, spre exemplu, nu simte neapărat problema locală şi atunci sfârşeşti de cele mai multe ori într-o buclă în care ciclezi, explicând nevoia locală de a investi într-o zonă de AI. Tot în portofoliul nostru adresăm şi zona de IMM iar acolo e clar că accesul e mult mai facil. Există interes direct în a eficientiza sau în a creşte, dacă vreţi, cifra de afaceri folosind procese de tip AI. Deci, în funcţie de verticala de industrie despre care discutăm, reuşim să găsim interlocutori, lumea este interesată. E clar că accesul facil se face într-o zonă de productivitate, unde lumea poate să aplice direct modele publice în activitatea de zi cu zi. Însă unde este focusul şi zona noastră de interes este de a ne uita la întreg procesul de business şi de a vedea cum putem să-l rescriem folosind AI. Fie că discutăm despre firme de producţie care aplică AI pentru use case-uri, spre exemplu, din zona de safety a angajatului, fie că discutăm despre use case-uri de mentenanţă predictivă – şi am avut implementări în producţie pentru fabrici care produc în ţara noastră – sau pentru mediul financiar-bancar, care a rescris complet procesul de onboarding folosind agenţi de AI.

 

Radu Postolache, preşedinte, ANIS

► Obiectivele ANIS nu s-au schimbat. Pleacă de la educaţie – deci trebuie să îmbunătăţim palierele acestea. ANIS contribuie şi în zona de burse, dar este o chestie tactică. Trebuie să vedem cum se schimbă skill-urile viitorului şi cum adaptăm programele la aceste skill-uri. După aceea, vorbim de zona de reglementare. Câteodată reglementarea devine prea mare pentru companiile mici şi medii – toate regulamentele europene transpuse în legislaţie naţională şi cele naţionale şi locale, legislaţie pe drept de proprietate intelectuală, pe drept statutar, pe fiscalitate, muncă şi aşa mai departe. Sunt chestii care se discută în momentul acesta şi care pot fi făcute puţin mai fezabil, astfel încât să ajute industria, nu s-o încurce. Vorbim, de asemenea, despre dezvoltarea pieţei locale – digitalizare, digitalizare, digitalizare este un deziderat nu doar al industriei, ci şi al societăţii.

Sperăm aici să putem contribui, avem cu ce. Şi nu în ultimul rând, zona de export. În momentul de faţă, toate companiile au iniţiative individuale. Sper să avem o relaţie din ce în ce mai bună cu guvernanţii şi pe zona asta de diplomaţie economică, să putem poziţiona puţin mai bine ce facem deja bine la nivel local.

 

Mesajele administraţiei pentru industria de IT

Radu Burnete, consilier prezidenţial pe Politici Economice şi Sociale: Învăţaţi-vă să vă dezvoltaţi într-un mediu instabil, este noua realitate globală

► „Simţim cu toţii că trăim o angoasă politică în acest moment şi am trăit multe în ultima vreme. Una dintre ele este că mereu aşteptăm să vină, aşa, o perioadă de acalmie, de stabilitate, ca să putem face lucrurile alea mai mari şi mai grele. Eu v-aş sugera mai degrabă să vă obişnuiţi cu tipul acesta de instabilitate sistemică, pentru că ea nu e doar în România. Ea e pe toată planeta şi nu cred că va trece curând. Noi va trebui să facem lucruri în acest nou mediu mai puţin predictiv, mai puţin stabil, cu nişte transformări mari, pe care nu le putem anticipa pe deplin. (…) Şi administraţia românească are nevoie să adopte foarte repede aceste tehnologii. Aici vă spun lucruri care mă îngrijorează. Administraţia românească a adoptat AI, dar fiecare o foloseşte după capul lui… Să ştiţi că se foloseşte atât de des, încât eu am învăţat să identific în funcţie de formatare, dacă eu primesc un document făcut de ChatGPT, de Claude, de Grok şi aşa mai departe. (…) Ceea ce pot eu să fac este să adun mai multe zone din societate şi să încerc să generez un compromis sau o idee pe care să o împingem înainte. Haideţi să facem acest grup de reflecţie şi împreună să vedem care sunt acele două – trei lucruri pe care le putem face relativ repede şi care au nevoie de consens politic. Mă angajez să investesc resursele pe care le am eu la dispoziţie, să aduc şi actorii politici la masă şi o idee sau o propunere care e foarte importantă şi urgentă, să încercăm să s-o împingem pe agenda partidelor şi apoi a guvernării”.

 

Oana Gheorghiu, vicepremier interimar: După 6 luni de mandat nu avem o poveste de succes spectaculoasă pentru digitalizare. Dar presiunea publică va forţa schimbarea

► „Nu avem o poveste de succes spectaculoasă. Mi-aş fi dorit să vin aici astăzi şi să vă spun că în aceste şase luni am transformat România digitală. Dar n-am ajuns acolo. (…) Eu cred că trăim un moment extraordinar, că tehnologia a ajuns în punctul în care un stat poate face în trei ani ceea ce n-a făcut în 30 de ani, un stat în care cetăţeanul poate să interacţioneze cu administraţia de oriunde ar fi, de pe telefon, din orice colţ al lumii, fără să ştie unde se află arhiva documentelor sale, unde transparenţa nu mai e un deziderat frumos, e o consecinţă naturală a digitalizării. România are toate ingredientele pentru a profita de acest moment. Are cea mai valoroasă industrie de software din regiune, are o generaţie tânără care ştie cum arată normalitatea, are obligaţii europene care pentru prima dată în istorie o forţează să se mişte înainte, nu înapoi, şi are în această sală oameni care pot face diferenţa. Direcţiile sunt clare, datele publice nu mai pot fi retrase printr-un vot în Parlament, iar presiunea pe care transparenţa o creează, această presiune lentă, constantă, irezistibilă va produce în cele din urmă declicul. Nu mâine, poate nu peste un an, dar se va întâmpla, pentru că politicienii actuali se luptă cu inevitabilul, iar inevitabilul are întotdeauna mai multă răbdare decât orice politician. Cred că adevărata veste proastă pentru cei care cred că pot opri această schimbare este aceasta. România a început, în sfârşit, să vadă mai limpede. Sunt oameni care s-au săturat să aştepte, şi-au creat propriile platforme prin care analizează datele companiilor de stat, ale instituţiilor locale sau centrale. Lucrul ăsta nu mai poate fi oprit.”

 

Pavel Popescu, vicepreşedinte ANCOM: Tăierea facilităţilor pentru IT-işti, o greşeală. Reglementarea europeană de astăzi ne scufundă

► „Cred că unul dintre cele mai proaste lucruri care s-au întâmplat sectorului IT din România la sfârşitul anului 2025 a fost ordonanţa de urgenţă a guvernului – şi cunosc toate motivele invocate, că trebuie să fim în conformitate cu PNRR etc. Dar cred că acesta este unul dintre cele mai proaste lucruri care i s-au întâmplat sectorului IT din România: să taie facilităţile pentru oamenii străluciţi din IT-ul acestei ţări. Într-o eră în care schimbarea este atât de brutală şi va fi atât de brutală, noi am decis să punem povara pe probabil singurul sector din această ţară care ar putea fi o rachetă în ceea ce priveşte pista de decolare. (…) Pe de altă parte, în ceea ce priveşte reglementarea, voi fi din nou direct, aşa cum am fost şi cu alte ocazii, şi nu-mi pasă de critici. Pentru că reglementarea europeană de astăzi ne scufundă. Ne scufundă literalmente orice iniţiativă şi văd feţe în această sală care ştiu exact ce spun. Suntem sufocaţi de reglementări. Am probabil 10, 12, 14 grupuri de lucru active în autoritatea noastră în care discutăm reglementare peste reglementare… Dacă noi, ca europeni, nu recunoaştem asta, înseamnă că nu înţelegem ce ar trebui să însemne de fapt Europa”.