Analistul Ștefan Popescu afirmă, într-o analiză publicată pe Youtube, că recentele evoluții diplomatice de la București și anunțurile privind viitorul summit NATO de la Ankara conturează o schimbare majoră de paradigmă în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

În timp ce atenția publică a fost concentrată pe reuniunea Formatului B9, semnalele venite de la Washington și Ankara indică o recalibrare strategică în care Flancul Estic riscă să piardă din relevanță în favoarea Orientului Mijlociu.

Recalibrarea priorităților americane: De la Marea Neagră la Golful Persic

Analistul Ștefan Popescu subliniază că adevărata semnificație a summitului B9 trebuie citită în cheia viitoarei reuniuni de la Ankara din iulie. Invitarea monarhiilor din Golf și concentrarea pe dosarul iranian marchează o definire clară a noilor priorități geopolitice: „Geografia și calendarul întăresc faptul că tema centrală a reuniunii la nivel înalt a NATO de la Ankara va fi Orientul Mijlociu. […]

Această mutare mută inevitabil centrul de greutate al interesului american către Orientul Mijlociu și implicit al Alianței Atlanticului de Nord.”

Schimbarea este confirmată și de nivelul de reprezentare al SUA la București, care a trimis un oficial cu profil tehnic, transmițând Moscovei un semnal de detensionare, mai degrabă decât unul de consolidare a prezenței la Marea Neagră.

Turcia: Absența care „costă” România

Un punct critic al analizei este absența Turciei de la București și modul în care tensiunile bilaterale dintre București și Ankara afectează greutatea strategică a regiunii.

Popescu avertizează că frustrările legate de blocarea unor candidaturi românești nu ar trebui să dicteze opțiunile diplomatice majore:

„Cunosc iritarea existentă în România pe tema faptului că Turcia refuză să susțină candidatura României pentru găzduirea hubului european de securitate la Marea Neagră, dar transformarea acestei frustrări în opțiune diplomatică riscă să ne coste mai mult decât dosarul în sine.”

Lipsa de implicare a Turciei, un actor indispensabil pentru contrabalansarea Rusiei, riscă să lase România într-o poziție de izolare tactică.

Fragmentarea Flancului Estic și asimetria din B9

Ștefan Popescu evidențiază și o fragilizare a formatului B9. Extinderea acestuia către statele nordice riscă să mute atenția spre Marea Baltică, în timp ce discrepanțele de putere dintre membrii fondatori devin tot mai evidente.

„Există deja un dezechilibru în acest format B9 între România și Polonia asupra căruia nu mai cred că trebuie să insistăm. […]

Nici poziționarea Bulgariei nu trebuie ignorată; Sofia a ales să fie reprezentată de ambasadorul la NATO, un gest care poate fi citit ca o distanțare față de linia imprimată reuniunii de la București.”

Riscul periferiei

Analiza se încheie cu un avertisment sever: diplomația română pare să nu fie aliniată cu viteza și direcția schimbărilor internaționale. În lipsa unui pragmatism capabil să integreze interese divergente (cum sunt cele ale Turciei), relevanța Mării Negre în ochii aliaților ar putea să scadă drastic.

„În geopolitică simbolurile contează, iar ierarhia priorităților contează și mai mult, iar la București s-a văzut poate mai clar decât s-ar fi dorit că Marea Neagră riscă să devină o periferie inclusiv pentru unele state care pretind că o apără”, a mai spus Popescu.