Avocatul Poporului contestă la CCR ordonanța de urgență adoptată după moțiune și acuză Guvernul de sfidare…

Avocatul Poporului, Renate Weber, a confirmat luni seară, la Sinteza Zilei, că va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu ordonanța de urgență aflată pe ordinea de zi a Guvernului Bolojan la trei zile după moțiune.

Ordonanța are ca scop adaptarea cadrului legal pentru investițiile din industria de apărare și valorificarea oportunităților create de programul SAF a fost adoptată luni, 4 mai, cu o zi înainte de
votul moțiunii de cenzură.

Avizul negativ al Consiliului Legislativ a ajuns la
Guvern pe 5 mai, cu câteva minute înainte ca hotărârea Parlamentului, cu
rezultatul votului la moțiune, să fie publicată în Monitorul Oficial.

Acest element a fost ulterior folosit pentru a argumenta că guvernul
a adoptat în termen legal ordonanța, înainte să fie demis. Astfel, pe 8 mai, Cabinetul Bolojan, având
statut interimar, a repus OUG pe ordinea de zi, susținând că nu readoptă actul, ci doar “ia act” de
avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Avocatul Poporului a decis să conteste la CCR Ordonanța,
considerând-o sfidare la adresa Parlamentului.

”Constituția a
prevăzut foarte clar atribuțiile pe care un guvern interimar le mai poate avea
după ce a fost demis de către Parlament. Ori, noi ne trezim acum în această situație
care, spun eu, este unică. Este adevărat că se face acolo un întreg artificiu ca să se spună că (ordonanța) nu a
fost adoptată atunci, ci înainte. Nu e adevărat. Mai mult, nu se
respectă nici textul constituțional cu privire la sesizarea Camerelor
Parlamentului, pentru că doar Senatul este cel care a acceptat ca această
ordonanță să îi fie trimisă înainte de publicarea în Monitorul Oficial. Deci,
ordonanța oricum n-ar fi putut să fie trimisă la Monitorul Oficial. Sunt multe
aspecte de neconstituționalitate, atât în ceea ce privește fondul unora din
prevederile din ordonanță, cât și chestiunile procedurale. Mi se pare că
este o datorie de onoare față de Constituție și de ideea de constituționalitate
în România, să facem această sesizare la Curtea Constituțională. De ce să se
facă acest lucru după ce a fost demis, ceea ce este chiar o sfidare la adresa
Parlamentului?”,a spus Renate Weber la Antena 3 CNN.

Ordonanță de urgență a fost repusă pe ordinea de zi după aviz
negativ

Pe 8 mai, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a fost
repusă Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative,
adoptată inițial în ședința din 4 mai, pentru ca Executivul să ia act de avizul
negativ emis de Consiliul Legislativ.

Guvernul precizează că măsura are caracter strict procedural
și se realizează „conform art. 43 alin. (1) din HG 561/2009 coroborat
cu art. 10 din Legea nr. 24/2000”, nefiind o readoptare a actului.

„Repunerea pe ordinea de zi a fost conform art. 43 alin 1
din HG 561/2009 coroborat cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 și nu are în vedere
o adoptare/readoptare a actului normativ aprobat în data de 4 mai”, a
transmis Executivul.

Ordonanța are ca scop adaptarea cadrului legal pentru
investițiile din industria de apărare și valorificarea oportunităților create
de programul SAFE, precum și protejarea activelor unor companii strategice.

„Ordonanță de Urgență are scopul să adapteze cadrul legal
pentru realizarea rapidă a unora dintre investițiile din industria de apărare,
având în vedere oportunitățile create de accesarea programului SAFE, și să protejeze
activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, a precizat
Guvernul.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis acu o săptămână prin moțiune de cenzură adoptată de Parlament. Cu toate acestea, actualul cabinet va rămâne la Palatul Victoria sub formă de interimat până la instalarea unui nou guvern pentru a asigura treburile curente ale statului.  

Conform Constituției României, un cabinet demis gestionează exclusiv actele necesare pentru funcționarea zilnică a instituțiilor. Prerogativele puterii executive sunt restrânse drastic. Premierul Ilie Bolojan și miniștrii cabinetului său nu mai pot emite ordonanțe de urgență și nu au dreptul să propună proiecte de lege. Practic, capacitatea aparatului guvernamental de a implementa reforme structurale sau de a adopta decizii strategice dispare complet până la învestirea unui nou guvern cu puteri depline.