Colectarea deșeurilor la Buzău: proiecte de 84 milioane lei din fonduri PNRR sau AFM

Peste 800 de proiecte de insule ecologice digitalizate sau centre de colectare de aport voluntar sunt finanțate în România, unele proiecte sunt deja finalizate, iar altele urmează să fie inaugurate în perioada imediat următoare, potrivit datelor de pe o hartă a investițiilor lansată recent de Ministerul Mediului.

Cele peste 800 de proiecte finanţate pe măsura C3 – Managementul Deşeurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au atras o investiţie totală de aproape 4 miliarde de lei, finanţată fie din fonduri PNRR, fie din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). La Buzău, astfel de proiecte urmează să fie inaugurate în luna iunie, potrivit sursei citate.

Potrivit Zf.ro, o parte din proiectele care au primit OK-ul pentru finanţare prin PNRR dar care au pierdut fondurile din cauza întârzierilor au fost „salvate“ de Ministerul Mediului, care a inclus aceste finanţări în bugetul AFM.

În ceea ce privește harta proiectelor de mediu pe măsura C3, ca valoare totală a sumelor atrase din PNRR şi din bugetul AFM, pe primele poziţii stau Maramureş, Constanţa şi Suceava, conform hărţii menţionate. Fiecare din aceste judeţe a atras în total investiţii de peste 150 de milioane de lei, mai precizează sursa citată anterior.

La polul opus, sunt judeţele Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, unde sumele investite în astfel de proiecte sunt sub 30 de milioane de lei, conform datelor analizate de ZF. Cele mai multe proiecte prevăd achiziţia şi instalarea de  insule de colectare digitalizate, care pe lângă faptul că pot fi deschise cu cartele primite de la operatorul de salubritate de fiecare gospodărie, înregistrează şi cantitatea de deşeuri colectată de la fiecare cetăţean. Deja în multe oraşe acest sistem este implementat, însă sistemul de colectare anterior funcţionează în paralel.

Județul Buzău a atras investiții de 84,1 milioane de lei, potrivit datelor Zf.ro. În localitățile Stâlpu, Ghergheasa și Cătina urmează să fie inaugurate, în luna iunie, proiectele de mediu pe măsura C3 – Managementul Deșeurilor, arată datele de pe site-ul Ministerului Mediului. De asemenea esteîn desfășurare și un proiect pe măsura C1 – Managementul Apei, în comuna Gălbinași, care are termen de finalizare tot în luna iunie a acestui an. Pe componenta C2 – Păduri și Protecția Biodiversității sunt în desfășurare două proiecte: în Buzău și Cătina, ambele cu termen de finalizare în luna iunie.

România a pierdut o parte din banii din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu care urma să construiască peste 550 de centre de colectare separată prin aport voluntar (CAV), adică unde populaţia putea să ducă deşeuri din plastic, hârtie, lemn, construcţii sau textile, primind finanţare pentru mai puţin de 300.

De altfel, pe platforma cu proiecte PNRR dezvoltată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene se arată că proiecte de centre de aport voluntar sunt finalizate din punct de vedere tehnic în Cluj-Napoca, Craiova, Dumbrăviţa (judeţul Timiş), iar aproape de finalizare erau cele din comuna Negrileşti (judeţul Galaţi), Borleşti (judeţul Neamţ), Băile Tuşnad (judeţul Harghita) sau din comuna Cojocna (judeţul Cluj). În cazul a peste 200 de astfel de centre progresul tehnic este de peste 95%, conform platformei citate. În total, România ar fi trebuit să deschidă cu fonduri din PNRR peste 550 de centre de colectare, dar din cauza întârzierilor pe lista proiectelor care vor primi bani sunt sub 300.

Însă, multe din aceste proiecte ar putea schimba faţa colectării din România, specialiştii din domeniu au menţionat în nenumărate rânduri că lipsa infrastructurii trage în jos economia circulară de pe plan local şi evoluţia acesteia în procesul de a atinge ţintele europene de colectare şi mai apoi de reciclare.

Harta Interactivă a Investițiilor de Mediu

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat Harta Interactivă a Investițiilor de Mediu finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un instrument public digital care permite monitorizarea, în timp real, a 2.232 de investiții de mediu, cu o valoare cumulată de peste 10,5 miliarde lei. Platforma reunește pentru prima dată, într-un singur sistem, atât proiectele PNRR aflate în implementare, cât și proiectele salvate anul trecut și continuate prin Administrația Fondului pentru Mediu.

„Transparența înseamnă ca oamenii să poată vedea concret unde merg investițiile publice, ce se construiește în comunitățile lor. Această hartă face exact asta: transformă date administrative greu accesibile într-un instrument public util cetățenilor, jurnaliștilor și autorităților locale”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor Diana Buzoianu.

Prin utilizarea tehnologiei GIS, harta interactivă permite filtrarea pe județe, componente de finanțare sau valoarea proiectelor și accesarea fișelor individuale pentru fiecare investiție, cu date privind beneficiarul, populația deservită, calendarul de implementare și valoarea contractată.

Portofoliul activ PNRR cuprinde 1.781 de proiecte – 1.770 locale și 11 strategice, de interes național, care acoperă domenii precum infrastructura de apă, biodiversitatea, gestionarea deșeurilor, digitalizarea și controlul de mediu. Împreună cu cele 451 de proiecte mutate pe finanțare AFM, pentru a evita pierderea unor investiții critice pentru comunități, platforma monitorizează în total 2.232 de investiții.

Lansarea hărții interactive marchează o nouă etapă în monitorizarea investițiilor verzi, prin trecerea de la raportări administrative la date publice, accesibile și verificabile, consolidând transparența și responsabilitatea în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.