[analyse_image type=”featured” src=”https://s1.ziareromania.ro/?mmid=af72956b11c50694ed”]
Consumul de cafea reduce stresul și influențează microbiomul intestinal. „Relația dintre sănătatea digestivă și cea psihică este tot mai bine înțeleasă”
Cercetătorii au descoperit ce efecte are, de fapt, cafeaua asupra intestinului și creierului. Potrivit unui nou studiu, cafeaua influențează microbiomul intestinal, memoria și starea de spirit. Rezultatele sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot modifica activitatea bacteriilor intestinale și pot avea efecte diferite asupra stresului, atenției și funcțiilor cognitive.
Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume, iar efectele sale asupra digestiei și stării psihice sunt intens studiate. Un nou studiu sugerează că atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată pot influența microbiomul intestinal și anumite funcții cognitive, în moduri diferite.
Cercetători de la APC Microbiome Ireland, centru de cercetare din cadrul University College Cork, au analizat pentru prima dată în detaliu modul în care cafeaua influențează axa intestin-creier, sistemul de comunicare în ambele direcții dintre microbiomul intestinal și creier.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications și a fost susținut de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC).
Deși efectele benefice ale cafelei asupra digestiei și stării psihice sunt cunoscute de mai mult timp, mecanismele biologice implicate nu sunt pe deplin înțelese.
În cadrul noii cercetări, oamenii de știință au evaluat efectele cafelei asupra microbiotei intestinale, asupra metabolismului și asupra unor parametri psihologici.
Studiul a inclus 31 de persoane care consumau cafea și 31 de persoane care nu consumau această băutură. Participanții au fost evaluați psihologic și au completat jurnale privind consumul de cofeină și alimentația.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, probe de scaun și urină pentru a urmări modificările microbiomului intestinal și schimbările raportate privind dispoziția și stresul.
Consumatorii de cafea au fost definiți ca persoane care beau regulat între trei și cinci cești pe zi, cantitate considerată sigură și moderată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Ulterior, participanții au întrerupt consumul de cafea timp de două săptămâni, perioadă în care au continuat evaluările psihologice și recoltarea probelor biologice. În acest interval, consumatorii obișnuiți de cafea au prezentat modificări semnificative ale profilului metaboliților intestinali comparativ cu persoanele care nu consumau cafea.
După această etapă, cafeaua a fost reintrodusă într-un protocol desfășurat în orb. Jumătate dintre participanți au primit cafea decofeinizată, iar ceilalți cafea cu cofeină. Ambele grupuri au raportat niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate, ceea ce sugerează că efectele asupra stării de spirit nu depind exclusiv de cofeină.