Proiectul „Gaze la Smeeni și Gherăseni” continuă cu bani în rate de la bugetul local

„Astăzi a fost votat în Consiliul local,  bugetul local al comunei Smeeni. Cea mai mare sumă, 2 milioane de lei,  a fost direcționată către continuarea lucrărilor la rețeaua de gaze naturale. Prin asta, se urmărește ca la finele acestui an rețeaua sa fie funcțională, iar una dintre cele mai mari dorințe ale locuitorilor din Smeeni să devină realitate”, este mesajul postat, în data de 30 aprilie, de viceprimarul comunei Smeeni, Răzvan Nicula, prin care era anunțată continuarea lucrărilor la cel mai important proiect de dezvoltare locală – înființarea rețelei de distribuție a gazelor naturale.

După cum se știe, administrațiile publice din comunele Smeeni și Gherăseni s-au constituit într-o asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI) în baza căreia au fost obținute punctajele necesare accesării unei finanțări pentru înființarea rețelelor de gaze naturale la nivelul celor două comunități. Documentațiile au fost aprobate și înscrise pe lista proiectelor eligibile la finanțare încă din anul 2023, perioadă în care și instituția Consiliului Județean elibera autorizația de construire.

Însă, până la alocarea efectivă a fondurilor au mai trecut aproape doi ani, primele lucrări pentru pregătirea de șantier, executate concomitent în cele două localități, fiind consemnate abia în ianuarie 2025. Finanțarea proiectului „Gaze la Smeeni și Gherăseni” a presupus eliberarea unei prime tranșe de finanțare în valoare de 35 de milioane de lei, adică 350 de miliarde de lei vechi, pentru fiecare dintre cele două comune,
bani care deja au fost decontați, pentră că lucrările au avut un ritm susținut, la această oră rețelele de distribuție fiind realizate în proporție de peste 90%.

Autorităţile locale din Smeeni și din Gherăseni consemnează data de 16 decembrie 2024 ca fiind o zi istorică, motivaţia fiind ocazia semnării contractului pentru finanţarea proiectului de aducţiune şi distribuţie a gazelor naturale la gospodăriile populaţiei din cele două comune, document – semnat, așa cum arăta OPINIA la momentul respectiv, în compania secretarului de stat Alexandru Stoica, de către primarul Ion Andrei, la sediul Ministerului Dezvoltării – prin care o primă tranşă de 35 de milioane de lei, adică 350 de miliarde de lei vechi, urmau să ajungă la Smeeni şi Gherăseni.

Cei doi primari, Ion Andrei din Smeeni și Vasile Țintă din Gherăseni au semnat, la rândul lor, ordinele pentru începerea lucrărilor, astfel încât constructorul să poată începe lucrările, conform unei convenții, concomitent în cele două localități. Comunele Smeeni și Gherăseni se regăseau între primele zece unități administrativ-teritoriale buzoiene care reușeau să obțină punctaje care le-a permis prezenţa pe lista de finanţare a proiectelor pentru amenajare de reţele pentru distribuţia gazelor naturale către populaţie, finanțări asemănătoare fiind trimise și către comunele Poșta Câlnău, sau Vadu Pașii.

În primul trimestru al anului în curs, lucrările pe cele două șantiere au trenat, pentru că finanțatorul anunțase sistarea finanțării și aplicarea unui program de reorganizare și prioritizare a investițiilor, inclusiv cele în lucru, totul întâmplându-se la nivelul Ministerului Dezvoltării, ca urmare a măsurilor de austeritate impuse de premierul Ilie Bolojan. În teren, o etapă importantă pentru continuarea investiției, înainte de declanșarea operațiunilor pentru branșarea locuințelor la rețeaua publică, era amenajarea stațiilor de reglare-măsurare (SRM) sau reducere a presiunii gazelor naturale, câte una pentru fiecare dintre cele două rețele. Este vorba despre un ansamblu tehnic utilizat pentru reducerea presiunii de la un nivel ridicat la unul de consum, măsurând în același timp debitul, care integrează filtre, regulatoare de presiune, supape de siguranță și manometre pentru a asigura o funcționare sigură și precisă, și care necesită sume importante pentru realizare.

În condițiile în care reluarea finanțării celor două investiții este sub semnul incertitudinii, cei doi primari au deschis negocieri cu constructorul, astfel că acesta din urmă a admis să execute integral cele două obiective, costurile fiind de peste 120 de miliarde de lei vechi, plățile urmând să fie achitate de la bugetele locale ale celor două comune timp de trei ani, în tranșe de cel mult 20 de miliarde de lei vechi.