Cum să baţi cu pumnul în masă dacă votezi prin corespondenţă? Giganţii adormiţi ai bursei: fondurile

Cele şapte fonduri de pensii private din România au ajuns la 50 mld. lei în acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti – o masă de capital care le plasează printre cei mai importanţi acţionari ai marilor companii listate. Deţin un sfert din Banca Transilvania, aproape 15% din OMV Petrom, 12,5% din Hidroelectrica, 19% din Romgaz.

Pe hârtie, au suficientă greutate pentru a influenţa decizii, politici de dividend sau structuri de conducere. În practică însă, fondurile de pensii funcţionează predomi­nant ca investitori pasivi. Cumpără acţiuni din contribuţiile lunare ale salariaţilor şi le păstrează pe termen lung. Activismul acţionarial – prezenţa activă în adunările generale, votul împotriva unor decizii ale managementului, solicitarea publică de reforme de guvernanţă – este aproape absent. Votul prin corespondenţă, bifat discret, este instrumentul preferat.

Subiectul a revenit în dezbatere după ce premierul Ilie Bolojan a semnalat public pri­mele de performanţă de „150.000-180.000 de euro“ acordate conducerii Hidroelectrica. Fondurile de pensii deţin acţiuni la Hidroelectrica de 7 mld. lei – sufi­cient pentru a ridica întrebări într-o AGA.

Calculele realizate de Ziarul Financiar arată că sistemul de pensii private obligatoriu, adesea criticat sau ignorat în dezbaterea publică, a devenit unul dintre cei mai importanţi piloni ai pieţei de capital româneşti – atât ca masă de capital, cât şi ca stabilizator al bursei în perioade de volatilitate. Saltul de la 14,9 miliarde la 50 de miliarde de lei în cinci ani nu are o singură explicaţie, ci trei, care au acţionat simultan şi s-au amplificat reciproc, potrivit datelor consultate de ZF de la analişti.