Care sunt trupele de elită ale SUA care vor părăsi în curând Germania. România, Polonia sau SUA, ca…

Nicăieri în Europa nu sunt staționate în prezent atât de multe trupe americane cât sunt în Germania, relatează revista militară americană Stars and Stripes. Însă acest lucru urmează să se schimbe. Președintele american Donald Trump intenționează să retragă cel puțin 5000 de soldați din Germania. Se pare că și o unitate de elită din Bavaria urmează să fie retrasă, o unitate de luptă din Vilseck, scrie focus.de. Planul a declanșat o dezbatere aprinsă la Washington și în capitalele europene. Lideri din Congres solicită mutarea forțelor către flancul estic al NATO pentru a descuraja Rusia, dar lipsa infrastructurii adecvate în țări precum Polonia sau România ar putea forța trupele să se întoarcă, cel puțin temporar, pe teritoriul american.

Conform mai multor articole din media, unitatea armatei americane care va fi afectată de retragere este „2nd Cavalry Regiment”, Regimentul 2 cavalerie, o unitate de luptă din Vilseck, Bavaria. Unitatea are aproximativ 4.500 de soldați și se numără printre cele mai importante trupe de luptă ale forțelor armate americane din Europa, după cum relatează Stars and Stripes. Și Süddeutsche Zeitung subliniază că această unitate joacă un rol special, deoarece este considerată singura brigadă de luptă de această dimensiune din Germania.

Trupele americane din Germania: Regimentul 2 Cavalerie se retrage probabil

Regimentul are sediul în cazarma „Rose Barracks” din Vilseck și face parte din US Army Garrison Bavaria. În 2013, unitățile din Grafenwöhr, Vilseck, Hohenfels și Garmisch au fost reunite, relatează Augsburger Allgemeine.

„Regimentul 2 Cavalerie”, supranumit „Second Dragoons”, cu deviza „Always Ready” („Întotdeauna gata”), este o unitate mobilă, numită și „Stryker Brigade Combat Team”.

Conform informațiilor din Augsburger Allgemeine, aceasta este specializată pentru a fi mobilizată în caz de urgență pe întreg teritoriul Europei. Cu toate acestea, „2nd Cavalry Regiment” nu este responsabilă de apărarea Europei, după cum relatează Süddeutsche Zeitung. SZ mai scrie că unitatea ar fi pregătită pentru misiuni în Orientul Mijlociu. Unitatea a fost mobilizată, printre altele, în ambele războaie din Irak, precum și în Afganistan.

Probleme de logistică

Statele Unite au aproximativ 34.000 de soldați în Germania, cel mai mare număr dintre toate țările din Europa.

Dacă SUA intenționează să reducă rapid prezența forțelor, trupele care se rotesc în și din Germania ar putea fi primele care vor pleca. Dacă planul implică mutarea unităților cu bază permanentă, cum ar fi Regimentul 2 Cavalerie din Vilseck, Germania, Pentagonul va trebui să mute trupele și familiile acestora și să găsească o nouă bază de operațiuni pentru aceste forțe, scrie Stars and Stripes.

Potrivit CBS News și The Wall Street Journal, se preconizează că această măsură va afecta o echipă de luptă de brigadă din Germania și va anula o desfășurare planificată a unui batalion de focuri de lungă distanță în cursul acestui an. Desfășurarea, care implica rachete convenționale de lungă distanță, fusese anunțată de Statele Unite și Germania la summitul NATO din 2024 de la Washington.

La sfârșitul primului său mandat, Trump a încercat să retragă 12.000 de soldați din Germania, în contextul plângerilor privind cheltuielile insuficiente ale Berlinului pentru apărare. La acea vreme, Regimentul 2 Cavalerie a fost identificat ca unitate care urma să fie redislocată în Statele Unite. Planul prevedea, printre altele, mutarea cartierului general al Comandamentului European al SUA de la Stuttgart în Belgia, amintește Stars and Stripes.

Planul nu s-a concretizat niciodată și a fost ulterior anulat de fostul președinte Joe Biden.

Chestiuni legislative

Având în vedere că unitatea de la Vilseck este singura unitate de luptă de dimensiunea unei brigăzi din Germania, se pare că Regimentul 2 Cavalerie a fost din nou vizat.

Chiar și după o reducere cu 5.000 de soldați, forțele americane din Europa ar rămâne la aproximativ 80.000 — peste pragul de 76.000 stabilit de Congres. Cu toate acestea, mutarea unui întreg regiment ar putea intra în conflict cu alte aspecte ale Legii de autorizare a apărării naționale din 2026, care interzice Departamentului Apărării să utilizeze fonduri pentru a face schimbări drastice în Comandamentul European al SUA înainte de a îndeplini o lungă listă de cerințe de raportare și justificare.

Alte măsuri restricționate de NDAA includ transferul oricărei instalații militare americane către o țară gazdă sau predarea oricărui echipament militar cu o valoare de peste 500.000 de dolari.

Retragerea Regimentului 2 Cavalerie ar fi o lovitură pentru micul oraș garnizoană Vilseck, a cărui economie se bazează pe prezența Armatei în zonă.

În 2020, oficialii din Vilseck au declarat că retragerea regimentului din Germania ar avea ca rezultat o pierdere de aproape 1 miliard de dolari pentru economia bavareză — o pierdere care ar putea necesita sprijin din partea statului și a guvernului federal.

Replierea americană

Înainte de a-și prelua funcția la începutul acestui an, șeful politic al Departamentului Apărării, Elbridge Colby, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ideea de a trimite mai multă artilerie de lungă distanță în Europa.

Colby, un vechi susținător al unei politici dure față de China, a acuzat Washingtonul că „a acordat în mod nechibzuit prioritate Europei în detrimentul regiunii Asia-Pacific” după ce administrația Biden a anunțat desfășurarea unității de foc de lungă distanță în 2024.

După invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, SUA și-au consolidat prezența în Europa, în principal prin adăugarea mai multor unități de rotație, numărul trupelor atingând un maxim de aproximativ 100.000.

Pentagonul a început reducerea efectivelor în octombrie, retrăgând o echipă de luptă de brigadă din România și alte desfășurări de pe flancul estic al NATO. SUA mențin în continuare forțe de rotație în Europa, staționate în principal în Polonia.

Europenii nu sunt surprinși

Aliații din Europa anticipau o reducere a trupelor americane în Europa încă de la revenirea lui Trump la putere.

Înalți oficiali ai Pentagonului au subliniat în repetate rânduri că se aștepta ca Europa să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului, astfel încât SUA să-și poată îndrepta atenția către regiunea Indo-Pacific.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că această ultimă mișcare nu a fost neașteptată. „Era de așteptat”, a spus Pistorius, potrivit presei germane, adăugând că „noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru securitatea noastră”.

Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că alianța solicită mai multe detalii de la Washington, dar a prezentat decizia ca parte a unei schimbări mai ample către o responsabilitate europeană sporită. „Această ajustare subliniază necesitatea ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să-și asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună”, a declarat purtătorul de cuvânt într-o declarație pe X, adăugând că aliații rămân încrezători în capacitatea lor de a menține descurajarea.

Conflictul din Iran a crescut, de asemenea, presiunea asupra aliaților europeni, întrucât Trump i-a îndemnat să facă mai mult pentru a sprijini operațiunile militare ale SUA. Trump a declarat că reanalizează relația SUA cu NATO din cauza dezacordurilor cu aliații privind războiul cu Iranul.

Dar orice reducere a prezenței militare în Germania va viza probabil unitățile și capacitățile care nu afectează negativ capacitatea Pentagonului de a-și proiecta puterea la nivel global. De exemplu, facilități precum Baza Aeriană Ramstein joacă un rol cheie în extinderea razei de acțiune a armatei americane la nivel mondial. Baza a fost, de asemenea, implicată în operațiunile militare împotriva Iranului.

Joi, Trump a declarat că ia în considerare și o reducere a trupelor din Italia și Spania, în legătură cu plângerile potrivit cărora aceste țări nu au cooperat în campania militară împotriva Iranului. Spania a fost vizată de critici speciale după ce a decis că bazele și spațiul aerian din țară nu pot fi utilizate pentru operațiuni militare legate de misiunea din Iran. „Italia nu a fost de niciun ajutor. Spania a fost oribilă”, a declarat Trump joi.

Flancul estic al NATO și posibila mutare în România sau Polonia

Potrivit publicației „Stars and Stripes”, unitatea urmează să fie mutată pe flancul estic al NATO. „În loc să retragă complet trupele de pe continent, este în interesul SUA să mențină o forță de descurajare puternică în Europa prin mutarea acestor 5.000 de soldați americani spre est”, au declarat deputați americani pentru „Stars and Stripes”. Polonia este considerată o posibilă alternativă. Totuși, revista militară menționează că acolo ar lipsi infrastructura, fără de care o staționare permanentă nu este posibilă.

Dezbaterea privind retragerea trupelor americane din Germania nu este nouă. Deja spre sfârșitul primului mandat al lui Trump, în 2020, existau planuri de a retrage aproximativ 12.000 de soldați din Germania – inclusiv „2nd Cavalry Regiment” din Vilseck. Succesorul lui Trump, Joe Biden, a oprit acest proiect și, după începerea războiului din Ucraina, a mărit din nou efectivele militare din Europa. Acum, Trump reia ideea. Astfel, în curând vor mai fi staționați în Germania doar atât de mulți soldați americani cât erau înainte de invazia rusă în Ucraina, relatează SZ.

Planul Pentagonului de a retrage 5.000 de militari din Germania a declanșat o dezbatere aprinsă la Washington și în capitalele europene. 

În weekend, unii dintre cei mai importanți parlamentari și-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul Pentagonului de a retrage 5.000 de soldați din Germania, afirmând că, în cazul în care o astfel de măsură se va concretiza, aceste forțe ar trebui relocate într-o poziție mai strategică de-a lungul flancului estic al NATO.

Senatorul Roger Wicker, republican din Mississippi, influentul președinte al Comisiei pentru servicii armate din Senat, și omologul său din Camera Reprezentanților, deputatul Mike Rogers, republican din Alabama, au emis sâmbătă o declarație comună în care au afirmat că situația de securitate din Europa este prea instabilă pentru a retrage complet din Europa singura brigadă a armatei aflată în Germania.

„În loc să retragem complet forțele de pe continent, este în interesul SUA să mențină o forță de descurajare puternică în Europa prin mutarea acestor 5.000 de soldați americani spre est”, au declarat membrii Congresului. „Acești aliați au făcut investiții substanțiale pentru a găzdui trupele americane, reducând costurile pentru contribuabilii americani și consolidând în același timp linia de front a NATO pentru a descuraja izbucnirea unui conflict mult mai costisitor.”

Ar fi bine spre Est, dar…

În timp ce liderii republicani din Congres solicită mutarea forțelor către flancul estic al NATO pentru a descuraja Rusia, lipsa infrastructurii adecvate în țări precum Polonia sau România ar putea forța trupele să se întoarcă, cel puțin temporar, pe teritoriul american.

Ideea de a muta o unitate de brigadă a Armatei în Polonia sau într-o altă locație de-a lungul flancului estic al NATO a atras de mult timp atenția analiștilor de securitate. În urma anunțului Pentagonului, mai mulți experți au reînnoit apelurile de a repoziționa regimentul cu baza în Vilseck, Germania, spre est. Problema este că nu există locații evidente în Polonia, sau în orice altă parte a flancului estic, cu genul de infrastructură necesară în mod tradițional pentru a susține o brigadă permanentă și toți membrii familiilor care o însoțesc.

Relocarea permanentă a regimentului cu doar câteva sute de mile mai la nord ar necesita o investiție financiară majoră și ar implica proiecte de construcție de amploare, de la o nouă cazarmă și unități de locuințe pentru familii până la un magazin și școli pentru copiii de vârstă școlară ai brigăzii. Având în vedere calendarul Pentagonului pentru retragerea trupelor din Germania — între șase luni și un an — ar fi necesară o mobilizare majoră pentru a construi genul de garnizoană de oraș mic cu care sunt obișnuite familiile militarilor.

În ultimul deceniu, Washingtonul și Varșovia au investit deja masiv în infrastructura militară din Polonia, care s-a impus ca punctul central al Armatei în Europa. Însă practic toate aceste eforturi s-au concentrat pe sprijinirea unităților care se rotesc și care intră și ies din țară, adesea în cadrul unor misiuni de nouă luni.

România își dorește „cu ardoare”

Circumstanțele sunt similare în statele baltice și în România, țări care doresc cu ardoare mai multe trupe americane, scrie Stars and Stripes.

România a demarat o extindere majoră a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, un amplasament utilizat în mod regulat de soldații americani aflați în rotație. Oficialii români doresc ca baza, situată de-a lungul litoralului Mării Negre, să devină mai mare decât Baza Aeriană Ramstein și capabilă să găzduiască forțe NATO. Dar lucrările sunt la ani distanță de finalizare, comentează Stars and Stripes.

Dacă Pentagonul intenționează să mute Regimentul 2 Cavalerie în cursul acestui an, va trebui cel mai probabil să găsească locații în baze din Statele Unite, scrie sursa citată.

În teorie, aceasta ar putea fi o soluție temporară dacă administrația Trump dorește ca aceștia să ocupe ulterior poziții în Polonia sau în altă parte a Europei.

Pe lângă stabilirea locului unde vor fi amplasate trupele retrase din Germania, rămân nerezolvate întrebările juridice privind planul de reducere a efectivelor al Pentagonului.

O prevedere din Legea de autorizare a apărării naționale din 2026 interzice Departamentului Apărării să utilizeze fonduri pentru a aduce modificări drastice Comandamentului European al SUA înainte de a îndeplini cerințe extinse de justificare.

Legea restricționează Pentagonul să transfere orice instalație militară americană către o țară gazdă sau să predea orice echipament militar cu o valoare de peste 500.000 de dolari. De asemenea, aceasta interzice armatei să reducă unilateral numărul trupelor din Europa sub 76.000 – un prag pe care planul nu pare să îl încalce, având în vedere că în prezent se află aproximativ 85.000 de soldați pe continent. Wicker și Rogers au afirmat că orice schimbare semnificativă a poziției forțelor americane în Europa „necesită un proces de revizuire deliberat și o coordonare strânsă cu Congresul și aliații”. „Ne așteptăm ca Departamentul să colaboreze cu comisiile sale de supraveghere în zilele și săptămânile următoare cu privire la această decizie și la implicațiile sale pentru descurajarea SUA și securitatea transatlantică”, au spus legislatorii. Trump a indicat însă sâmbătă că ar putea urma reduceri și mai drastice. „Vom reduce semnificativ”, a declarat Trump reporterilor din Florida. „Și reducem cu mult mai mult de 5.000.”

Germania doreşte angajarea unui “dialog strâns” cu SUA

Ministrul german de Externe, Johann Wandephul, a afirmat luni la Atena – unde întreprinde o vizită de o zi – că ţara sa doreşte “angajarea unui dialog strâns” cu SUA, după anunţul retragerii unui efectiv de 5.000 de soldaţi din cadrul trupelor americane staţionate în Germania, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Trebuie “să angajăm un dialog strâns cu SUA pentru a clarifica ce decizie a fost efectiv luată şi ce posibilităţi avem de a exercita vreo influenţă”, a afirmat Wandephul în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său grec Giorgios Gerapetritis.

Preşedintele american Donald Trump a avertizat sâmbătă că intenţionează să reducă drastic numărul soldaţilor americani staţionaţi în Germania, după ce a anunţat o reducere cu 5.000 a efectivelor SUA de acolo.

Duminică, cancelarul german Friedrich Merz a părut să confirme că desfăşurarea preconizată de rachete de croazieră cu rază intermediară de acţiune Tomahawk în Germania nu mai este de actualitate, cel puţin pentru moment.

“Trebuie să considerăm aceasta ca pe un nou îndemn de a ne dezvolta mai repede propriile capacităţi şi de a le face operabile”, a adăugat şeful diplomaţiei germane, referindu-se la planurile americane. “Nu există altă cale”.

“Contextul general îmi arată că nu trebuie să supraestimăm măsurile izolate”, a mai spus el.

Johann Wadephul şi alţi responsabili germani au încercat în ultimele zile să aplaneze o polemică între Donald Trump şi Friedrich Merz, după ce acesta din urmă apreciase că “americanii nu au, în mod evident, nicio strategie” în Iran şi că Teheranul “umileşte” prima putere mondială.

Donald Trump a atacat indirect şi Germania şi exporturile sale importante de automobile, anunţând că intenţionează să majoreze de “săptămâna viitoare” la 25% taxele vamale aplicate vehiculelor importate în Statele Unite din Uniunea Europeană.

El reproşează UE că nu respectă acordul comercial încheiat vara trecută, în timp ce procesul de validare al acestuia nu s-a încheiat încă în cadrul blocului cu 27 de state membre.

Editor : M.C