Sentință definitivă pentru un fals avocat din județ: închisoare cu suspendare și despăgubiri datorate Baroului Vrancea

Sentință definitivă în dosarul în care un focșănean a fost acuzat că a exercitat fără drept profesia de avocat, cercetările în acest caz demarând în urma unor plângeri venite inclusiv din partea Baroului Vrancea.

La finele anului trecut, inculpatul fusese găsit vinovat și condamnat la închisoare cu suspendare, instanța dispunând totodată ca acesta să plătească despăgubiri Baroului Vrancea. Apoi, după ce falsul avocat a atacat sentința, a venit și hotărârea din apel, care a schimbat doar parte din latura civilă a cauzei:

„Desființează în parte sentinţa penală (…) a Judecătoriei Focșani doar în ceea ce priveşte latura civilă și în rejudecare: Reduce cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul (…) către partea civilă Baroul Vrancea de la suma de 100.000 lei la suma de 20.000 lei.(…) Definitivă”.

Însă nu doar Baroul Vrancea sesizase ilegalitățile constatate acum definitiv și de instanță. Părți vătămate fuseseră și alte două barouri – București și Constanța. Conform sentinței pe fond, celor două barouri le-au fost respinse ca inadmisibile acțiunile civile, și, așa cum a rămas în vigoare latura penală, inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare „pentru (…) exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi (…) (număr nedeterminat de acte materiale). 

(…) pe parcursul termenului de supraveghere, obligă inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la Colegiul Naţional „Unirea” Focşani, jud. Vrancea sau la Liceul cu Program Sportiv, Focşani, jud. Vrancea”.

Punctul de plecare, pandemia

Așa cum explica instanța în motivarea sentinței de mai sus, probele indicau data de început a activităților inculpatului anul 2020, în cursul pandemiei Covid, când acesta cumpărase un domeniu pentru un site care oferea servicii de consultanță.

Și, așa cum se reținea în rechizitoriu, acesta mai avea un site, unde nu acorda orice fel de consultanță, ci juridică şi reprezentare juridică, personal sau prin intermediul a două angajate, „pentru mai multe persoane interesate de a avea acces la aceste servicii, plătind mai puţin decât ar fi plătit unui avocat, din confortul casei lor. 

Totodată, inculpatul a reprezentat clienţii în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice”, arătau procurorii, indicând și faptul că focșăneanul se ocupa de sfătuirea clienților cu privire la intentarea unui proces, direcţia de urmat, facilitarea obţinerii de documente de la instanţă sau de la instituţii și autorități publice.

„Atât inculpatul, cât şi cele două angajate ale sale au susţinut că nu au colaborat niciodată cu vreun avocat. (…) Inculpatul nu a încetat să ofere public aceleaşi servicii juridice, modificând însă aspectul site-ului, care nu mai conţine afirmaţia „colaborăm cu avocaţi de top”, ci se oferă un pachet premium şi unul standard pentru contestarea sancţiunilor contravenţionale.  

Aceste elemente atestă că activitatea infracţională a inculpatului este de neoprit până în prezent. Inculpatul a insistat în apărarea conform căreia serviciile acordate de el prin intermediul firmelor lui nu erau specifice avocaturii, întrucât calitatea lucrărilor nu era una bună, ci era doar un model completat cu date personale (…). 

Analizând modul de săvârşire a infracţiunii, instanţa reţine că inculpatul fie a spus că este avocat, fie a indus în eroare mai multe persoane, prin felul în care a comunicat cu acestea, susţinând fie că activitatea sa este susţinută de un avocat colaborator, fie susţinând că poate ajuta el la chestiuni juridice ulterioare. 

Totodată, văzând că este recomandat ca avocat pe grupul de Facebook, acesta nu a infirmat. Inculpatul şi-a mediatizat activitatea pe mai multe grupuri de Facebook din ţară. (…) 

Persoanele vătămate de săvârşirea faptei nu sunt justiţiabilii, întrucât ei au primit ceea ce li s-a promis, respectiv un anumit serviciu juridic, plătind exact cât li s-a cerut şi altora, fără promisiuni că ar câştiga procesul, ci aducându-li-se la cunoştinţă, aşa cum face un avocat, că procesul poate fi şi pierdut. 

Vătămat de aceste demersuri ale inculpatului este în primul rând statul, iar subiect pasiv secundar este baroul naţional, ca garant al demnităţii şi onoarei avocaţilor membri. Inculpatul, nefiind avocat, nu avea obligaţia de a păstra secretul profesional, iar acest fapt lezează onoarea funcţiei de avocat”, se detaliază pe rejust.ro.

Cerere de strămutare (și) din cauza presei

Procesul a fost unul de durată, dat fiind că rechizitoriul a ajuns în instanță în toamna anului 2024. Ba chiar în cursul judecății pe fond a fost admisă și o solicitare de sesizare a Curții Constituționale a României. 

Însă, chiar dacă inculpatul a cerut suspendarea judecăţii, instanţa a respins această cerere ca inadmisibilă. Ulterior, acesta a cerut mai departe și strămutarea cauzei, pe considerentul că „există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei sau a calității părților” și, cireașa de pe tort, „o posibilă mediatizare excesivă a cauzei”.

Însă, la acel moment, instanța a considerat că dosarul poate fi judecat fără probleme la Judecătoria Focșani, așa cum se explica în motivarea publicată pe rejust.ro:

„Indiferent de modul în care presa (…) înțelege să mediatizeze un anumit dosar, acest aspect nu este în măsură să ducă în mod automat la concluzia că toți judecătorii de la o anumită instanță sunt incompatibili să judece respectivul dosar, întrucât ar fi influențați sau există pericolul să fie atacați sau după caz, lăudați în presă, în funcție de soluția dată.

În realitate, toată lumea trebuie să înțeleagă că un proces penal (și nu numai) se judecă în sala de judecată, pe baza probelor legal administrate în toate fazele procesuale, fără a avea nicio relevanță părerile, expuse în mod subiectiv, de anumite trusturi de presă.

Mai mult, articolele de presă la care face referire petentul în susținerea cererii de strămutare au apărut și în mediul on-line, astfel că pot fi accesate și citite de oricine și de oriunde. Prin urmare, ar putea fi influențați nu doar judecătorii de la Judecătoria Focșani, ci și judecătorii care funcționează la alte judecătorii din țară. 

Curtea apreciază că interesul manifestat de mass-media față de părțile din cauza penală atestă preocuparea pentru informarea opiniei publice asupra aspectelor care caracterizează pricina. (…)

Rolul presei într-o societate democratică este acela de a aduce informații cu privire la activitățile considerate de interes public. Din această perspectivă, în cauză nu au fost evidențiate aspecte din care să rezulte că imparțialitatea judecătorilor secției penale a Judecătoriei Focșani ar putea fi știrbită, aceasta trebuind să rezulte din împrejurările faptice ale cauzei. (…)

Curtea reține că ceea ce se reclamă astfel pe calea prezentei cereri de strămutare este de fapt o pretinsă incompatibilitate a judecătorului titular (…), susțineri ce se circumscriu din punct de vedere juridic instituției recuzării, iar nu strămutării (…).

Susținerile petentului referitoare la pretinsa lipsă de imparțialitate a tuturor judecătorilor din cadrul Judecătoriei Focșani pe fondul pretinsei influențe a procurorului care a întocmit rechizitoriul în prezenta cauză asupra tuturor celorlalți judecători din cadrul instanței reprezintă simple afirmații ale petentului, în susținerea cărora nu a fost nici indicată și nici depusă vreo minimă dovadă”.