Carmen Orban, propunere legislativă pentru instituirea Zilei Naționale „Ana Aslan”

O propunere legislativă pentru instituirea zilei de 22 ianuarie ca Ziua Națională „Ana Aslan” a fost depusă în camera superioară a Parlamentului senatorul social-democrat buzoian Carmen Orban, inițiativă dedicată recunoașterii contribuției medicului român la gerontologie și promovării îmbătrânirii active.

Inițiatoarea a explicat pe Facebook că demersul are o semnificație mai amplă decât una procedurală: „Astăzi, în plenul Senatului României, printre voturi, proceduri și ritmul bine cunoscut al unei zile parlamentare, am strecurat un gest care ține mai mult de viitor decât de agendă: depunerea unei propuneri legislative pentru instituirea zilei de 22 ianuarie ca Ziua Națională Ana Aslan”.

Ea a subliniat că proiectul a fost construit cu sprijin politic larg și pe baza unor valori comune: „Nu a fost un demers solitar. A fost construit cu răbdare, argumente și, poate cel mai important, cu susținere din toate direcțiile politice. Uneori, cele mai solide punți nu se construiesc între ideologii, ci în jurul valorilor care nu au culoare de partid: știința, sănătatea, demnitatea”.

Prof. univ. dr. Carmen Orban a evidențiat rolul prevenției și al cunoașterii medicale: „Pentru colegii mei din medicină: știm că prevenția nu face zgomot, dar schimbă destine. Pentru mediul academic: rigoarea de azi este progresul de mâine”.

De asemenea, ea a vorbit despre importanța seniorilor în societate și despre valoarea experienței acestora: „Pentru cei care ne arată, zi de zi, ce înseamnă experiența trăită: nu vorbim despre vârstă, ci despre capital uman în forma lui cea mai rafinată. Această zi trebuie să fie, în primul rând, despre ei, despre seniorii noștri, nu doar ca beneficiari ai grijii, ci ca parteneri activi ai societății, cărora le datorăm respect real și oportunități concrete de implicare, pentru că îmbătrânirea activă nu este un concept, ci o formă de continuitate a valorii”.

Referindu-se la moștenirea Anei Aslan, senatorul social-democrat buzoian a subliniat dimensiunea științifică și socială a longevității active: „Dacă Ana Aslan ne-a învățat ceva, este că timpul nu trebuie doar măsurat, ci înțeles și valorificat. Iar o societate care își respectă seniorii nu îmbătrânește, evoluează”.

*

La 22 ianuarie 1952, în București, se înființează Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Dr. Ana Aslan”, primul și cel mai important centru din România dedicat cercetării și îngrijirii persoanelor vârstnice. Institutul a devenit un reper în studiul procesului de îmbătrânire, punând România pe harta internațională a gerontologiei.

Ana Aslan a fost medic geriatru, cercetătoare și pionieră în studiul îmbătrânirii și al terapiilor menite să amelioreze efectele înaintării în vârstă. Absolventă a Facultății de Medicină din București, ea a fost cunoscută pentru abordarea sa inovatoare a gerontologiei, combinând medicina clinică cu cercetarea științifică. Cel mai faimos aport al său a fost descoperirea și dezvoltarea Gerovitalului și Aslavitalului, produse cu efecte benefice asupra procesului de îmbătrânire, apreciate atât în România, cât și în străinătate. Printre pacienții celebri care au beneficiat de tratamentele sale s-au numărat Constantin Brâncuși, Pablo Picasso, Marlene Dietrich, Salvador Dali și Gina Lollobrigida. Pe lângă activitatea științifică, Ana Aslan a fost un promotor al respectului pentru vârstnici și al importanței cercetării geriatricii ca ramură medicală autonomă.

Prin înființarea Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie, Ana Aslan a creat un centru de excelență care combină cercetarea, prevenția și tratamentul vârstei a treia, consolidând un model de îngrijire medicală inovator, recunoscut pe plan mondial.

„Astăzi, în plenul Senatului României, printre voturi, proceduri și ritmul bine cunoscut al unei zile parlamentare, am strecurat un gest care ține mai mult de viitor decât de agendă: depunerea unei propuneri legislative pentru instituirea zilei de 22 ianuarie ca Ziua Națională Ana Aslan.

Nu a fost un demers solitar. A fost construit cu răbdare, argumente și, poate cel mai important, cu susținere din toate direcțiile politice. Uneori, cele mai solide punți nu se construiesc între ideologii, ci în jurul valorilor care nu au culoare de partid: știința, sănătatea, demnitatea.

Pentru colegii mei din medicină: știm că prevenția nu face zgomot, dar schimbă destine. Pentru mediul academic: rigoarea de azi este progresul de mâine. Pentru cei care ne arată, zi de zi, ce înseamnă experiența trăită: nu vorbim despre vârstă, ci despre capital uman în forma lui cea mai rafinată.

Această zi trebuie să fie, în primul rând, despre ei, despre seniorii noștri, nu doar ca beneficiari ai grijii, ci ca parteneri activi ai societății, cărora le datorăm respect real și oportunități concrete de implicare, pentru că îmbătrânirea activă nu este un concept, ci o formă de continuitate a valorii. Dacă Ana Aslan ne-a învățat ceva, este că timpul nu trebuie doar măsurat, ci înțeles și valorificat. Iar o societate care își respectă seniorii nu îmbătrânește, evoluează.

Astăzi am depus o propunere legislativă. Mâine, sper, vom marca o convingere națională. 22 ianuarie nu trebuie să rămână doar o dată în calendar, ci să devină un reper al felului în care alegem să ne respectăm trecutul și să ne construim viitorul. Pentru că, în cele din urmă, modul în care avem grijă de seniorii noștri spune cel mai clar cine suntem ca societate”, este postarea pe Facebook a senatorului social-democrat de Buzău Carmen Orban.