Cristina Fuioagă şi Anca Nicola, PwC: Facilităţile pentru activităţi de cercetare-dezvoltare devin mai

Cadrul fiscal aplicabil activităţilor de cercetare – dezvoltare (R&D) a devenit mai favorabil prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2026, un act normativ care îşi propune, printre altele, să impulsioneze inovaţia şi retehnologizarea.

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru activităţile de cercetare-dezvoltare. Astfel, este oferită o alternativă la mecanismul existent al deducerii suplimentare la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Totodată, această schimbare aliniază România la practicile utilizate deja în alte jurisdicţii europene.

Prin urmare, începând cu anul fiscal 2026, contribuabilii plătitori de impozit pe profit pot opta pentru un credit fiscal în cuantum de 10% din cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare, în locul deducerii suplimentare de 50% prevăzute deja de Codul fiscal, deducere ce conduce la un beneficiu fiscal efectiv de 8% din valoarea cheltuielilor eligibile. Acest credit fiscal nu înlocuieşte deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile prevăzută de articolul 20 din Codul fiscal, însă are o valoare mai mare şi, implicit, devine mai atractiv pentru contribuabili.

Noul credit fiscal se scade direct din impozitul pe profit datorat, inclusiv din impozitul minim pe cifra de afaceri, iar în situaţia în care nu poate fi utilizat integral într‑un anumit an fiscal, diferenţa poate fi compensată cu alte obligaţii fiscale restante sau poate fi restituită de autorităţile fiscale, pe o perioadă de până la 4 ani.

Mai mult, veniturile reprezentând diferenţa de credit fiscal pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare care se compensează sau se restituie în conformitate cu prevederile art. 20^1 reprezintă venituri neimpozabile la calculul impozitului pe profit.

Facilitatea capătă un caracter rambursabil şi devine avantajoasă pentru companiile cu investiţii consistente în R&D, în special pentru cele aflate în diverse etape de dezvoltare/investiţii sau care înregistrează pierderi fiscale justificate de ciclul de activitate economică.

Procedura de compensare/restituire a diferenţei de credit fiscal şi modelul formularului necesar urmează a fi aprobate prin ordin al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Un alt aspect important al noului credit fiscal pentru R&D îl reprezintă alinierea acestuia la Legea nr. 431/2023 ce transpune în legislaţia naţională regulile privind impozitul minim global. Spre deosebire de deducerea suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile, mecanismul creditului fiscal reduce riscul apariţiei unui impozit suplimentar pentru grupurile aflate sub incidenţa cotei minime efective de 15% prin asimilarea valorii creditului fiscal ca un venit impozabil ce se include în calculul ratei efective de impozitare.

În consecinţă, facilităţile pentru cercetare-dezvoltare rămân eficiente din punct de vedere economic pentru contribuabilii mari, care datoreză impozitul minim global în România, răspunzând astfel uneia dintre principalele solicitări ale investitorilor în contextul noilor reguli internaţionale.

O altă facilitate fiscală introdusă de către OUG 8/2026 de care contribuabilii pot beneficia în paralel cu aplicarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare este utilizarea amortizării superaccelerate pentru echipamentele şi activele utilizate în activităţi de cercetare-dezvoltare. Amortizarea super-accelerată se aplică pentru anumite tipuri de active noi, achiziţionate/produse şi puse în funcţiune în 2026. Avantajul constă în faptul că amortizarea super-accelerată se va calcula pentru primul an de utilizare ca 65% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a activului, iar contribuabilii vor putea să obţină o deducere mai mare în primul an de utilizare al activelor. De asemenea, această modificare menţine atractivitatea strategiilor de investiţii care combină inovarea cu modernizarea tehnologică.

Aceste modificări reprezintă un pas important în procesul de îmbunătăţire a cadrului legislativ aplicabil cercetării şi dezvoltării în România. Prin extinderea stimulentelor fiscale şi prin eliminarea discrepanţelor existente în aplicarea facilităţii de către contribuabilii subiect de impozit minim global în România, ordonanţa creează premisele pentru creşterea investiţiilor în inovare şi pentru valorificarea potenţialului tehnologic al economiei româneşti.