Val de prezentări cu varicelă la Spitalul Județean Buzău

O creștere vizibilă, deși încă moderată, a cazurilor de varicelă se înregistrează în această perioadă la Secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Buzău. Medicii atrag atenția că, deși nu se poate vorbi despre un focar sau un risc epidemiologic major, numărul pacienților care ajung la camera de gardă este în ușoară creștere, iar profilul acestora s-a schimbat față de anii anteriori.

„Nu pot spune că sunt multe prezentări, dar nici puține, însă clar nu este vorba despre o situație cu risc epidemiologic. Pot spune că, în ultima perioadă, am observat o ușoară creștere ca frecvență în numărul de prezentări a pacienților cu varicelă, mai ales adulți, cel mai adesea contacți cu copii din familie cu varicelă”, explică medicul specialist în boli infecțioase Octavian-Constantin Tăbăcaru.

Această tendință îi îngrijorează pe specialiști, în condițiile în care varicela este cunoscută ca fiind una dintre cele mai contagioase boli infecțioase. Potrivit medicului, „varicela este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, produsă de virusul varicelo-zosterian”, iar indicele de transmitere este aproape total: „practic, aproape toate persoanele receptive (neimunizate) vor face boala după un contact cu un bolnav”.

Transmiterea se face rapid, fie pe cale aeriană, prin aerosoli eliminați în timpul tusei sau vorbirii, fie prin contact direct cu lichidul din veziculele cutanate. Mai mult, pacienții devin contagioși înainte de apariția semnelor evidente, ceea ce favorizează răspândirea în familie sau colectivități. „O persoană este contagioasă cu câteva zile înainte de apariția erupției  și rămâne contagioasă până la crustificarea tuturor leziunilor”, precizează medicul.

În mod clasic, varicela este asociată copilăriei, unde evoluția este, de regulă, ușoară. La Buzău însă, medicii observă tot mai frecvent cazuri la adulți, categorie considerată cu risc crescut. „Adulții pot face în general forme mai grave de boală, prin simptomatologie mai intensă și cu riscul mai mare de apariție a complicațiilor”, avertizează Tăbăcaru.

Boala are o evoluție bine definită, dar adesea dificil de suportat pentru pacienți. După o perioadă de incubație de două până la trei săptămâni, în care nu există simptome, apar primele semne nespecifice – febră, frisoane, dureri de cap și musculare. Acestea sunt urmate de erupția caracteristică, descrisă de medici drept „maculo-papulo-veziculoasă”, care se extinde pe întreg corpul, inclusiv la nivelul scalpului, palmelor, tălpilor și chiar al mucoaselor.

Leziunile cutanate, cunoscute popular drept „bășicuțe”, sunt extrem de pruriginoase și evoluează în mai multe etape. „La nivelul pielii, leziunea specifică varicelei este reprezentată de o veziculă cu lichid clar, i se mai spune ‘picătura de rouă’”, explică medicul. În același timp, pacienții pot prezenta simultan leziuni aflate în diferite stadii de evoluție, ceea ce este un element distinctiv al bolii.

Unul dintre principalele riscuri în timpul bolii este suprainfectarea leziunilor. Scărpinatul, frecvent din cauza mâncărimii intense, poate duce la complicații bacteriene. „Prin scărpinare crește riscul de suprainfecție bacteriană  acele leziuni se vor umple de puroi și pot complica evoluția bolii”, avertizează specialistul.

Durata medie a bolii este de aproximativ 10-14 zile, iar în cazul copiilor, evoluția este, în cele mai multe situații, autolimitată. Aceștia necesită, de regulă, doar tratament simptomatic și izolare la domiciliu. În schimb, adulții și persoanele vulnerabile pot necesita tratament antiviral și, uneori, internare.

Cea mai frecventă complicație rămâne pneumonia variceloasă, o afecțiune gravă care apare mai ales la adulți și gravide. „Pacienții dezvoltă o pneumonie interstițială care, în absența tratamentului poate evolua către insuficiență respiratorie acută, și chiar deces”, explică medicul. Pe lângă aceasta, pot apărea și complicații neurologice, hepatice sau chiar afecțiuni severe la nivelul sistemului nervos.

În acest context, medicii insistă asupra importanței măsurilor de prevenție și a îngrijirii corecte. Contrar unor mituri vechi, igiena este esențială în timpul bolii. „Se recomandă dușuri zilnice cu apă călduță și săpun”, subliniază Tăbăcaru, explicând că lipsa igienei poate favoriza infecțiile secundare.

Pe termen lung, cea mai eficientă metodă de prevenție rămâne vaccinarea. Deși vaccinul antivaricelă nu este obligatoriu în România, acesta este recomandat persoanelor neimunizate. Administrarea se face în două doze și poate reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire sau severitatea bolii.

Chiar dacă situația de la Buzău nu este, în acest moment, alarmantă, medicii avertizează că varicela nu trebuie subestimată, mai ales în cazul adulților. Creșterea numărului de prezentări din ultimele săptămâni arată că virusul continuă să circule activ, iar măsurile de protecție și informarea corectă rămân esențiale pentru limitarea răspândirii.