Şocurile provocate de războiul din Iran se propagă pe toate fronturile: deprecierea monedelor emergente, i

Perspectiva escaladării războiului din Iran şi a prelungirii blocadei din strâmtoarea Ormuz a trimis ieri preţurile petrolului la cel mai ridi­cat nivel de când a început con­flictul, la sfârşitul lunii februarie. De asemenea, monedele din lumea emergentă asiatică, expusă masiv la şocul energetic produs de război, s-au depreciat în masă. Rupia Indiei a marcat minimul istoric în raport cu dolarul.

În Europa de Est, forintul Ungariei, cea mai volatilă monedă din regiune, a dat înapoi faţă de euro şi dolar. Investitorii nu au fost încurajaţi de datele destul de bune despre evoluţia economică din primul trimestru al acestui an. Entuziasmul creat de schimbarea regimului de la Budapesta s-a disipat. Toată atenţia lor s-a îndreptat asupra crizei iraniene.

Şi leul s-a depreciat, în România fiind şi o criză politică. Cum primul trimestru a prins o lună de război, atenţia analiştilor s-a îndreptat spre cifrele macroeconomice ale Eurostat privind zona euro: inima economică a Europei riscă să fie cuprinsă de stagflaţie, adică avans economic slab însoţit de inflaţie accelerată.

PIB-ul regiunii a crescut cu doar 0,1% faţă de trimestrul anterior şi cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă că avansul a încetinit. În nucleul zonei euro, Franţa a stagnat, în timp ce Germania şi Italia au produs doar creştere moderată. În schimb, Spania a continuat să se remarce plăcut, cu un avans de 2,7% în ritm anual (0,6% trimestru la trimestru).

Inflaţia generală anuală din zona euro a accelerat de la 2,6% la 3%. În ceea ce priveşte energia, indicatorul a urcat de la 5,1% la 10,9%, un salt enorm. În aprilie, energia s-a scumpit cu 3%. Inflaţia generală s-a revigorat în timp ce analiştii se aşteptau la o încetinire. Observatorii consideră aceste evoluţii îngrijorătoare.

În Europa de Est, biroul naţional de statis­tică al Poloniei a anunţat că inflaţia din această ţară, cea mai puternică economie din regiune, a accelerat de la 3% în martie la 3,2% în aprilie, nivel peste cel anticipat de majoritatea ana­liştilor chestionaţi de cele mai mari publicaţii economice de acolo.

Analiştii au remarcat că măsurile luate de guvern pentru limitarea scumpirii carburanţilor au funcţionat. Remarcabil a fost şi că inflaţia la alimente a fost slabă. În aprilie, alimentele au fost cu 1,9% mai scumpe decât în aceeaşi lună a anului trecut, nivel mai mic decât cel din mar­tie şi cel mai redus din ultimii doi ani. „Preţuri mai mici sunt vizibile în special la carne, produse lactate şi legume“, subliniază analiştii de la ING.

Din perspectiva preţurilor alimentelor, situaţia din Orientul Mijlociu va avea un impact semnificativ pe piaţa îngrăşămintelor. Urmează de văzut cum se va reflecta acest lucru în preţu­rile legumelor şi fructelor din sezonul de primă­vară-vară. În cazul Poloniei, această ţară are supraofertă de cartofi şi cereale, ceea ce limi­tează creşterile de preţuri pentru consumatori, dar nu îi ajută pe producători.

Cum evoluează inflaţia în contextul războiului din Iran şi al şocului energetic creat, dar şi al altor crize care stau la pândă, cum ar fi una a aluminiului sau a îngrăşămintelor chi­mice mai scumpe, influenţează direct politicile monetare ale băncilor centrale.

Cea a Ungariei a menţinut în şedinţa de marţi dobânda de referinţă la 6,25% din cauza îngrijorărilor privind preţurile energiei la nivel internaţional şi a riscurilor bugetare ale Unga­riei. Până atunci, forintul încă era îndrăgit de investitori. Banca centrală a avertizat că inflaţia s-ar putea duce dincolo de 5% în a doua ju­mătate a acestui an. Spre comparaţie, în martie indicatorul a fost de doar 1,8%, iar în februarie de 1,4%, cea mai scăzută cotă din ultimii nouă ani.

Accelerarea inflaţiei limitează spaţiul de manevră al băncilor centrale pentru scăderea dobânzilor, de care este nevoie pentru ca eco­nomiile să-şi accelereze creşterea economi­că sau, după caz, să iasă din recesiune. PIB-ul maghiar a crescut în primul trimestru cu 0,8% în ritm trimestrial şi cu 1,7% în ritm anual, trezind speranţele că Ungaria va ieşi în sfârşit dintr-o lungă perioadă de stagnare.

Serviciile au avut principala contribuţie la expansiune, potrivit Portfolio.hu, care a ana­lizat datele statistice oficiale. Spre surprinderea tuturor, şi industria a avut o contribuţie pozi­tivă. Pe de altă parte, din 2022 încoace a devenit ceva normal ca economia maghiară să înregis­treze salturi trimestriale încurajatoare urmate de picaje şi stagnări – o traiectorie în formă de lamă de fierăstrău.