Un oraş este o piaţă a forţei de muncă, oamenii vin doar dacă găsesc un job – economia, cuvântul-ch

♦ Conferinţa AHK România Cities of Tomorrow 2026, desfăşurată la Bucureşti, a adunat reprezentanţi ai administraţiilor publice din România şi Germania, dezvoltatori, arhitecţi şi urbanişti ♦ Una dintre observaţiile reţinute a venit din partea sectorului privat: economia rămâne cuvântul absent din discuţiile despre sustenabilitate, iar oraşul nu se construieşte fără joburi bine plătite, predictibilitate şi încredere între public şi privat, care în România lipseşte.

Companiile germane prezente în România tratează tot mai mult tranziţia climatică drept argument economic, nu doar de reglementare. Volker Raffel, CEO E.ON România şi preşe­din­tele Camerei de Comerţ şi Industrie Ro­mâno-Germane, a invocat furtuna recentă din zona Moldovei – care a generat proble­me de energie pe scară largă – ca dovadă că oraşele româneşti trebuie făcute „mai rezi­li­ente şi mai apărate“. „De energie depin­dem. Noi, ca E.ON, am întărit reţeaua, vindem soluţii cu baterii care să reziste la pene de cu­rent şi panouri foto­vol­taice. Totul este despre sustena­bili­tate şi locuri atractive în care să lucrăm şi să locuim“ a spus Volker Raffel.

Sebastian Metz, directorul ge­neral al AHK Româ­nia, a subliniat că sta­bil­itatea ţării se constru­ieşte mai degrabă la nivel local decât naţional: „La nivel naţional nu întot­deauna reuşim, dar se reuşeşte la nivel local. Puterea României şi puterea stabi­lităţii este la nivel local.“

Cea mai directă formulare a venit din­spre sectorul privat – Jan Demeyere, cofon­dator al dezvoltatorului belgian Speedwell, prezent pe pieţele din Bucu­reşti şi Varşo­via, a punctat că discuţiile des­pre oraşul de mâine ignoră sistematic econo­mia, care ar trebui plasată în prim-planul discuţiilor.