Descoperire arheologică de senzație în nordul României. Construcție impresionantă cu 11 morminte, similară…

Descoperiri arheologice importante în nordul Moldovei. Specialiști români și cehi efectuează cercetări la un complex funerar spectaculos, un tumul de mari dimensiuni, aparținând primului val de populații indo-europene. În acest tumul, contemporan cu piramidele, au fost descoperite 11 schelete. 

La
patru kilometri de orașul Flămânzi, în județul Botoșani, pe un câmp din
apropiere de satul Prisacani, se află un monument funerar impresionant,
contemporan cu marile piramide egiptene, dar și cu o valoare simbolică
identică. Este vorba despre un tumul, ridicat probabil acum 4500 de ani, de o
civilizație deosebit de importantă pentru destinul istoric și lingvistic al
Europei. Practic, este vorba despre o zonă funerară importantă, cu diametrul de
peste 35 de metri, peste care s-a adus o cantitate mare de pământ, sub forma
unei movile. În plus, complexul a fost înconjurat de un „inel” format din
pietre de mari dimensiuni, aduse din împrejurimi. Propriu-zis, o zonă funerară
sacră, în care au fost depuse mai multe persoane din cadrul comunității.
Specialiștii spun că este vorba despre persoane foarte importante, mai ales un
bărbat cu un aspect fizic impresionant, situat în mormântul central al
tumulului. Au fost descoperite inclusiv două morminte de copii. Tumulul este
cercetat de echipe de specialiști români, dar și cehi, iar rezultatele se
anunță deosebit de importante pentru lumea științifică.

„Nu diferă cu nimic, la nivel simbolic, față de piramide”

În
județul Botoșani, un teritoriu aflat pe malurile Prutului, o zonă de confluență
și de tranzit din stepele nord-pontice către Europa Centrală, se află peste 600
de tumuli, conform Repertoriului Arheologic Național. Adică sute de movile de
pământ, sub care, probabil, se află morminte din diferite epoci istorice și
care sunt legate, în special, de populațiile migratoare din zona stepelor. Unul
dintre cei mai impresionanți tumuli este „Movila Ciurari I”, situat la patru
kilometri de orașul Flămânzi, pe partea stângă a drumului care duce la Prăjeni.

Avea dimensiuni impresionante și a atras atenția specialiștilor, fiind
descoperit în perioada 1985–1987. Cercetări arheologice de mare anvergură au
fost inițiate, însă, abia din anul 2023. Este vorba despre două campanii de
săpături: prima în 2023 și cea de-a doua la finele lunii aprilie și începutul
lunii mai a acestui an. Cercetările sunt coordonate de specialiștii Muzeului
Județean Botoșani, în colaborare cu cercetători din Cehia, de la Muzeul
Sileziei din Opava, de la Universitatea din Brno, dar și de la Institutul de
Arheologie din Iași.

„Ne aflăm la unul dintre cele mai importante monumente
funerare de pe teritoriul județului Botoșani, în care am descoperit un tumul de
mari dimensiuni, respectiv «Movila Ciurari I» de la Prisăcani. Acest sit este
cunoscut în repertoriul arheologic și este vizibil în peisaj, mai ales datorită
dimensiunilor sale excepționale. Construcția funerară  are peste 35 de metri diametru. Această construcție
funerară a fost marcată cu un cerc de pietre de mari dimensiuni, probabil aduse
din zonele învecinate și care au marcat monumentul funerar. Proiectul de
cercetare de la Flămânzi a început în anul 2023 și atunci ne-am dat seama de
importanța deosebită a acestuia”, precizează arheologul Adela Kovacs, de la
Muzeul Județean Botoșani. Totodată, spun specialiștii, acest complex funerar
are o valoare simbolică similară cu piramidele egiptene, fiind contemporan cu
acestea.

„Această construcție funerară nu diferă cu nimic, la nivel simbolic,
față de piramidele care au fost construite nu doar în Egipt, ci și în alte
locuri de pe mapamond. Ce știm astăzi este că a fost construită, în primul
rând, o manta superioară, apoi a fost ridicat ringul de piatră. În afară de
mormântul central, pentru care a fost efectuată mantaua, au apărut și morminte
laterale, aria fiind utilizată în scop cimiterial”, adaugă Adela Kovacs.

„Un bărbat foarte robust”

Cercetările
au scos la iveală, după decaparea părții superioare a tumulului, adică movila
de pământ, mai multe morminte. Se presupune că acestea au o vechime de
aproximativ 4500 de ani. Sunt 11 morminte de inhumație: unul central și restul
secundare, inclusiv două morminte de copii. „În campania din 2023 am reușit să
cercetăm aproximativ jumătate din monumentul funerar și am descoperit cinci
morminte. În acest an avem deja șase morminte descoperite, dintre care știm că
două sunt de copii. Alături de aceste morminte au fost găsite o serie de gropi
de ofrandă, care au fost săpate în epocă și care cuprindeau, cel mai probabil,
diferite substanțe, dar care nu au păstrat inventar. De asemenea, două dintre
mormintele identificate în această campanie au inventar funerar — vase
ceramice, care deocamdată se află în conservare la laboratoarele noastre”,
spune Adela Kovacs. Mormântul principal are și cel mai bine conservat schelet.

Descoperire rară din era Jurasicului: Fosila unui fitosaur vechi de peste 200 de milioane de ani a fost găsită în India

Specialiștii în antropologie din Cehia spun că este vorba despre un bărbat
tânăr, poate un războinic. „Deocamdată, pe baza a ceea ce observăm, este un
bărbat foarte robust, avea statură masivă și probabil avea o musculatură foarte
bine dezvoltată. Este un individ tânăr, cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de
ani. Este foarte bine conservat. Totodată, observăm urmele a două straturi,
probabil două rogojini, una aflată sub defunct, iar cealaltă deasupra
acestuia”, precizează Kristýna Kuklová un specialist în antropologie din Cehia,
prezent la săpături. Urmează ca mai multe concluzii și rezultate să apară după
extragerea completă a resturilor osteologice și analizarea acestora, inclusiv
pentru a se determina dacă persoana a murit în urma unui conflict militar sau
din cauza unor afecțiuni ori infecții bacteriene.

„Erau cei mai importanți oameni din societate”

Modul
în care au fost efectuate ritualurile funerare, spun specialiștii, indică
faptul că cei inhumați în tumul și pentru care s-a ridicat, de fapt, acest
complex impresionant au fost oameni deosebit de importanți ai societății. Poate
căpetenii, războinici de seamă sau preoți.

„De exemplu, defunctul din acest
mormânt secundar a fost îngropat într-o poziție chircită, cu picioarele
flexate, depus pe un pat de ocru roșu și pe o rogojină. Asta înseamnă că s-a
acordat o mare atenție depunerii lui, nimic nu a fost întâmplător. Ocrul
simbolizează viața, regenerarea, deși este destul de greu să interpretăm. Cu
siguranță, dacă acorzi atenție, îl depui pe un pat organic sau îi pui ocru, sau
îi depui un vas la cap ori la picioare, este foarte important. Arată că cineva
se îngrijea de persoana respectivă. Cu siguranță erau foarte importanți, pentru
că altfel nu ar fi ridicat acest tumul. Să mute atâtea pietre, să aducă atâta
pământ dovedește faptul că erau persoane importante în societatea lor ”,
precizează Lavinia Grumeza, arheolog expert al Institutului de Arheologie din
Iași.

Comoara ascunsă sub copac: patru brățări de aur vechi de 3.300 de ani, descoperite într-o pădure din Gorj de un pasionat de detectoare

„Sunt foarte importanți pentru arheologia europeană”

Specialiștii
presupun că populația care a ridicat acest tumul, dar și cei din rândul cărora
provin defuncții depuși în morminte, aparține civilizației Yamnaya, o cultură a
stepelor nord-pontice, cu origini în Rusia și Ucraina de astăzi.

Acești
Yamnaya, o civilizație a bronzului timpuriu, în mod specific păstori nomazi,
s-au deplasat către Europa Centrală și de Vest, ducând la schimbări majore în
istoria și civilizația umanității. „Ne aflăm într-o epocă foarte interesantă,
respectiv începutul Epocii Bronzului. Sunt primele valuri de migrație
indo-europene care pătrund din zona estică a Europei, încet, în diferite
valuri, și considerăm că mormântul central, dar și celelalte laterale, aparțin,
în marea majoritate, culturii Yamnaya. Este, de fapt, prima migrație a Epocii
Bronzului. Această civilizație nu este cunoscută prin așezări, ci prin aceste
morminte de tip tumul”, precizează Adela Kovacs.

Practic, acești păstori nomazi
au înlocuit triburile de agricultori neolitici și eneolitici, punându-și
decisiv amprenta genetică și lingvistică asupra bătrânului continent. „Acești
oameni sunt foarte importanți nu doar pentru arheologia românească, dar și
pentru arheologia europeană. Și asta fiindcă, acum, sunt considerați a fi
primii oameni care au adus limbile indo-europene în Europa, baza pentru aproape
toate limbile europene de astăzi. Ei au înlocuit civilizațiile primilor
fermieri europeni”, precizează Ondrej Klapa, arheolog de la Muzeul Sileziei.