FOTO / TEHNOSKILLS 2026 rescrie regulile: liceul tehnologic devine rampa-surpriză către universitate!

Tot mai mulți elevi se văd puși, încă din anii de gimnaziu, în fața unor alegeri care le pot influența decisiv parcursul profesional. Este pentru aceștia o perioadă încărcată de incertitudini, amplificate de presiunea unui viitor imprevizibil — un viitor în care unele meserii dispar la scurt timp după absolvire, în timp ce altele apar și evoluează într-un ritm amețitor. În lipsa unor repere clare, această dinamică se suprapune peste o informare adesea fragmentară despre opțiunile academice, iar orientarea profesională se face, de multe ori, fie prea târziu, fie rămâne un exercițiu teoretic, departe de realitățile pieței muncii.

Tocmai din această nevoie de claritate și direcție, la Buzău există o alternativă concretă numită TEHNOSKILLS, un răspuns concret la acest gol dintre educație și realitate. Evenimentul a fost gândit și inițiat de conducerea Liceului Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza” într-un format ce  depășește tiparul  clasic al unei prezentări educaționale. TEHNOSKILLS este o punte reală și funcțională între școală, uni-
versitate și viitoarea carieră, un spațiu de întâlnire între elevi de gimnaziu și liceu, universități din întreaga țară și parteneri instituționali,  unde informația este transformată în experiență directă.

Ediția TEHNOSKILLS din acest an a depășit toate așteptările, atât prin amploare – peste 3.000 de participanți și prezența a nouă universități și a șapte facultăți distincte –, cât și prin modul în care a fost gândită experiența elevilor. Aici  elevii nu au mai  fost simpli spectatori, așa cum se întâmplă la târgurile educaționale obișnuite, ci au fost  participanți activi,  fiind invitați să întrebe, să testeze, să înțeleagă.

Elevii au avut acces  concret la opțiuni, au făcut comparație între domenii și, poate cel mai important, pentru  mulți dintre ei a fost începutul unor întrebări relevante despre propriul viitor.

Pentru Liceul Tehnologic „Alexandru Ioan Cuza”, organizatorul evenimentului, obiectivul a fost să arate că învățământul tehnologic nu reprezintă un capăt de drum, ci poate constitui un punct de plecare solid spre studii universitare și cariere viitoare. Iar acest obiectiv a fost atins.

Din altă perspectivă, TEHNOSKILLS poate fi considerat  un exemplu de colaborare la nivel extins, pentru că a reușit să aducă împreună școli,
universități, autorități și parteneri, într-un efort comun de a oferi elevilor acces real la informație și direcție.

Despre cum a fost construit acest eveniment, de ce participarea universităților din întreaga țară îi conferă o dimensiune care depășește nivelul local și ce impact are asupra elevilor și comunității, am stat de vorbă cu Robert Harabagiu, directorul Liceului „Cuza”, unul dintre principalii inițiatori ai acestui proiect.

Reporter: Ce ați dorit să transmiteți prin organizarea „TEHNOSKILLS 2026” și cum se diferențiază acest eveniment față de un târg educațional clasic?

Robert Harabagiu: Prin organizarea TEHNOSKILLS 2026 am dorit să transmitem un mesaj foarte clar: orientarea școlară și profesională nu mai poate fi redusă la o broșură primită în ultimul an de liceu sau la o prezentare formală făcută în grabă. Elevii au nevoie de experiențe reale, de contact direct cu universitățile, de demonstrații, de exemple concrete și de posibilitatea de a înțelege din timp ce înseamnă un traseu educațional complet.

TEHNOSKILLS nu a fost gândit ca un simplu târg educațional, ci ca o platformă județeană de orientare academică și profesională, în care elevii să poată vedea legătura dintre gimnaziu, liceu, universitate și carieră. Am vrut ca elevul de gimnaziu să înțeleagă de ce alegerea liceului contează, iar elevul de liceu să vadă că drumul său nu se oprește la absolvire, ci poate continua firesc spre universitate, specializare și carieră.

Un mesaj esențial a fost legat de liceul tehnologic. Am dorit să arătăm că absolvirea unui liceu tehnologic nu înseamnă doar angajare imediată pe piața muncii, deși aceasta rămâne o opțiune importantă și valoroasă. Liceul tehnologic poate fi și o rampă de lansare către învățământul superior, mai ales către universitățile tehnice, economice, de mediu, maritime, agronomice sau de inginerie aplicată. Prezența universităților a validat tocmai acest parcurs.

La eveniment au participat universități care au prezentat oferta educațională completă a instituției, nu doar câteva programe izolate. Elevii au putut intra în contact cu oferta completă a următoarelor universități: Universitatea Națională de Științe și Tehnologie POLITEHNICA București, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea „Transilvania” din Brașov, Universitatea Maritimă din Constanța, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești

În plus, separat de prezentarea generală a universităților, anumite facultăți au dorit să participe distinct, cu standuri proprii, pentru a-și prezenta în mod aplicat specificul, laboratoarele, specializările și perspectivele de carieră: Facultatea de Geografie – Universitatea din București, Facultatea de Geologie și Geofizică – Universitatea din București, Facultatea de Economie și Comunicare în Afaceri – Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice – Politehnica București, Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică – Politehnica București, Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor – Politehnica București și Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor – Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

Aceasta a fost diferența fundamentală față de un târg clasic: nu am avut doar standuri cu pliante, ci o hartă vie a oportunităților educaționale. Elevii au putut compara domenii, au putut discuta cu reprezentanți universitari, au văzut demonstrații, roboți, aplicații de inteligență artificială, drone, dispozitive tehnice, experimente și exemple practice.

De aceea, TEHNOSKILLS 2026 nu a fost doar un eveniment de informare, ci o experiență de descoperire. Elevii nu au primit doar răspunsuri, ci au început să își pună întrebări mai bune: „Ce mi se potrivește?”, „Ce pot deveni?”, „Ce liceu aleg?”, „Ce facultate urmez?”, „Cum arată viitorul meu profesional?”.

Un alt element esențial este nivelul de organizare. După trei ediții, TEHNOSKILLS a ajuns la o maturitate evidentă. Evenimentul a fost organizat la un nivel profesionist, cu fluxuri de elevi, parteneriate, transport, standuri, comunicare publică, implicarea universităților și coordonarea echipelor. Acest lucru s-a datorat unei echipe extraordinare de cadre didactice, personal didactic auxiliar, nedidactic, administrativ și elevi, care au lucrat cu seriozitate, disciplină și entuziasm. Nu se poate organiza un asemenea eveniment doar printr-o decizie administrativă. A fost nevoie de profesori implicați, elevi voluntari, oameni care au comunicat cu școlile, cu universitățile, cu autoritățile, cu transportatorul, cu presa. Ediția aceasta a arătat că avem o echipă capabilă să gestioneze un eveniment de anvergură județeană

Trebuie subliniat în mod special rolul doamnei profesor Dana Guțeniuc, director adjunct al liceului, care a fost organizatorul principal al ediției 2026. Expertiza dumneaei, experiența în coordonare, atenția la detalii și capacitatea de a ține împreună toate firele organizatorice au reprezentat un plus major al acestei ediții. A fost acel tip de leadership discret, dar extrem de eficient, care face diferența între o activitate bună și un eveniment cu adevărat profesionist. Dacă evenimentul a arătat profesionist, coerent și matur, acest lucru se datorează în mare măsură coordonării sale.

Rep.:Care a fost motivația principală a liceului în inițierea sau găzduirea acestui tip de eveniment?

R.H.: Motivația principală a fost aceea de a răspunde unei necesități reale: elevii au nevoie de orientare educațională timpurie, aplicată și credibilă. Nu este suficient să le spunem elevilor, în clasa a XII-a, că trebuie să aleagă o facultate. Până atunci, mulți și-au format deja opțiuni, temeri, prejudecăți sau au pierdut oportunități, pentru că nu au avut acces la informație la momentul potrivit.

Din experiența noastră, orientarea trebuie să înceapă mult mai devreme. Elevul de gimnaziu trebuie să înțeleagă ce înseamnă alegerea unui liceu. Elevul de clasa a IX-a sau a X-a trebuie să înțeleagă ce competențe își dezvoltă. Elevul de clasa a XI-a trebuie să înceapă să coreleze pasiunile cu domeniile universitare. Elevul de clasa a XII-a trebuie să aibă deja un orizont clar, nu să ia decizii sub presiune.

Am inițiat și dezvoltat TEHNOSKILLS tocmai pentru a crea o punte între nivelurile de educație. În loc să privim gimnaziul, liceul și universitatea ca etape separate, am dorit să le conectăm într-un traseu coerent.

Pentru liceul nostru, un liceu tehnologic, motivația are și o dimensiune profund identitară. Am dorit să arătăm că liceul tehnologic este o formă de educație modernă, relevantă și deschisă către viitor. Elevii noștri nu trebuie să fie priviți doar prin prisma angajării imediate, ci și prin prisma potențialului lor de a continua studiile, de a ajunge ingineri, economiști, specialiști în mediu, în robotică, în alimentație, în transporturi, în energie, în sisteme inteligente sau în alte domenii de înaltă calificare.

Faptul că universități importante au venit la Buzău și au prezentat oferta educațională completă este o validare puternică. Este un semnal că elevii din învățământul tehnologic pot și trebuie să fie conectați la învățământul superior. Nu trebuie să existe o ruptură între liceul tehnologic și universitate.

Un alt motiv important a fost eficiența. Dacă fiecare universitate ar merge separat în fiecare școală, accesul elevilor ar fi fragmentat și inegal. Unii elevi ar primi informații, alții nu. Unele școli ar fi vizitate, altele nu. Prin TEHNOSKILLS am inversat logica: am adus universitățile într-un singur loc și am facilitat participarea elevilor din întregul județ.

Această abordare a permis elevilor să vadă într-o singură zi un spectru larg de opțiuni. A permis profesorilor și directorilor să transforme participarea într-o activitate reală de consiliere și orientare. A permis universităților să ajungă la un public numeros, divers și interesat.

Motivația noastră a fost, așadar, una educațională, dar și una strategică: să construim la Buzău un eveniment care să devină reper anual pentru orientarea școlară și profesională. După trei ediții, putem spune că TEHNOSKILLS nu mai este o încercare, ci un model care funcționează.

Rep.:În ce măsură considerați că evenimentul a reușit să răspundă nevoilor reale ale elevilor în orientarea profesională?

R.H.: Consider că TEHNOSKILLS 2026 a răspuns într-o măsură foarte mare nevoilor reale ale elevilor, iar acest lucru s-a văzut în trei direcții: participare, comportament și relevanța întrebărilor adresate.

În primul rând, participarea a depășit cu mult estimările noastre. Ne așteptam la peste 2.000 de participanți, ceea ce deja era o cifră importantă, dar realitatea a depășit această proiecție, trecând de pragul de 3.000 de participanți – practic, materialele promoționale s-au epuizat la acest nivel, ceea ce confirmă interesul real al elevilor. Au venit elevi din tot județul, inclusiv din zone precum Râmnicu Sărat și Nehoiu, ceea ce arată că evenimentul a avut un impact real la nivel județean, nu doar local.

În al doilea rând, elevii nu au venit doar să „bifeze” o activitate. Au fost implicați. Au stat la standuri, au pus întrebări, au revenit la anumite universități, au discutat între ei, au comparat oferte. Acest comportament arată că evenimentul a răspuns unei nevoi reale: nevoia de a vedea, de a întreba, de a înțelege.

În al treilea rând, întrebările elevilor au fost relevante. Nu s-au limitat la „ce medie îmi trebuie?”, ci au vizat aspecte mai profunde: ce pot face după absolvire, ce cariere se deschid, ce materii se studiază, cum arată viața de student, ce legătură există între liceul urmat și facultatea aleasă.

Un avantaj major a fost faptul că universitățile au prezentat oferta educațională completă. Elevii au putut descoperi domenii despre care poate nu știau nimic înainte. De exemplu, un elev interesat de tehnologie putea descoperi ingineria industrială, robotica, sistemele biotehnice, știința materialelor sau ingineria alimentelor. Un elev interesat de economie putea discuta cu reprezentanți ai domeniului economic. Un elev pasionat de natură putea descoperi geografia, geologia, mediul sau agronomia.

Participarea distinctă a unor facultăți a adus un plus de profunzime. Standurile dedicate au permis explicații mai aplicate, demonstrații mai specifice și dialoguri mai apropiate de interesele elevilor.

Evenimentul a răspuns și unei nevoi emoționale. Mulți elevi nu au nevoie doar de informații, ci și de încurajare. Au nevoie să li se spună: „Da, poți ajunge acolo. Da, traseul tău contează. Da, liceul pe care îl urmezi îți poate deschide drumuri.” TEHNOSKILLS a transmis acest mesaj.

Pentru elevii de gimnaziu, evenimentul a oferit o imagine asupra viitorului. Pentru elevii de liceu, a oferit clarificări. Pentru cei din clasele terminale, a oferit contact direct cu opțiunile de admitere. Pentru profesorii însoțitori, a devenit o activitate concretă de consiliere și orientare.

În acest sens, putem spune că TEHNOSKILLS nu doar a răspuns nevoilor elevilor, ci a creat un cadru în care aceste nevoi au devenit vizibile. Am văzut cât de mare este interesul, cât de mult contează accesul la informație și cât de important este ca orientarea să fie organizată profesionist.

Rep.:Ce reacții ați observat din partea elevilor în timpul activităților interactive și demonstrațiilor tehnologice?

R.H.: Reacțiile elevilor au fost probabil cea mai frumoasă confirmare a utilității evenimentului. Acolo unde orientarea clasică poate deveni uneori abstractă, activitățile interactive au produs reacții imediate: curiozitate, entuziasm, uimire, întrebări și dorința de a înțelege mai mult.

Elevii au fost atrași în mod natural de zona practică. Roboții, dronele, aplicațiile de inteligență artificială, dispozitivele tehnice, echipamentele educaționale și experimentele au transformat evenimentul într-o experiență vie. Pentru mulți dintre ei, a fost momentul în care un domeniu despre care auziseră doar teoretic a devenit concret.

Este o diferență foarte mare între a spune unui elev „poți studia robotică” și a-l pune în fața unei demonstrații de robotică. Este o diferență între a-i vorbi despre inteligență artificială și a-i arăta o aplicație funcțională. Este o diferență între a-i explica ce înseamnă ingineria și a-i pune în față un dispozitiv tehnic, un mecanism, un experiment.

Am observat elevi care se opreau inițial din curiozitate, apoi rămâneau pentru explicații. Am văzut grupuri de elevi care discutau între ei după ce plecau de la standuri. Am observat întrebări spontane: „Cum se programează?”, „Unde se poate studia asta?”, „Ce trebuie să știu ca să ajung aici?”, „Ce liceu sau ce profil mă ajută?”.

Aceste reacții sunt importante pentru că marchează trecerea de la interes general la posibilă aspirație. Un copil poate nu știe încă ce carieră va avea, dar o astfel de experiență îi poate aprinde o idee. Poate pleacă acasă și caută mai mult. Poate discută cu părinții. Poate privește altfel matematica, fizica, informatica sau tehnologia.

A fost important și faptul că elevii de vârste diferite au reacționat diferit. Cei de gimnaziu au fost mai atrași de componenta vizuală și interactivă. Cei de liceu au început să pună întrebări mai aplicate, legate de admitere, specializări și carieră. Această diversitate a arătat că evenimentul a funcționat pe mai multe niveluri.

Demonstrațiile tehnologice au avut și un rol motivațional. Ele au arătat că educația nu este ruptă de realitate. Ceea ce înveți la școală poate avea aplicații concrete. Fizica, matematica, informatica, tehnologia, economia, științele mediului sau alimentația nu sunt doar discipline, ci pot deveni direcții de viață.

În plus, elevii organizatori și voluntari ai liceului nostru au avut un rol foarte important în interacțiunea cu participanții. Ei au fost parte din atmosfera evenimentului. Au ghidat, au orientat, au sprijinit fluxul de participanți. Pentru ei, TEHNOSKILLS a fost și o lecție de organizare, comunicare și responsabilitate.

Rep.: Există domenii sau standuri universitare care au atras în mod special interesul elevilor? Care și de ce?

R.H.: Interesul elevilor a fost divers, ceea ce este un semn foarte bun. Nu putem spune că un singur domeniu a dominat complet, dar au existat câteva zone care au atras în mod evident atenția.

În primul rând, domeniile tehnice au avut un impact puternic. Standurile și prezentările legate de robotică, automatizări, inginerie industrială, sisteme biotehnice, materiale, mecanică, electronică, informatică și inteligență artificială au atras mulți elevi, mai ales pentru că au fost însoțite de demonstrații și exemple practice. Aici au contat foarte mult prezențele legate de Politehnica București, inclusiv facultățile participante separat: Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice, Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică și Facultatea de Știința și Ingineria Materialelor. Aceste facultăți au avut avantajul unui mesaj foarte clar: tehnologia nu este ceva abstract, ci un domeniu concret, aplicat, cu perspective profesionale solide. Pentru elevii de liceu tehnologic, această zonă a avut și o valoare simbolică: le-a arătat că ceea ce învață în liceu poate continua firesc la nivel universitar.

Au atras interes și domeniile maritime, prin Universitatea Maritimă din Constanța, pentru că oferă o perspectivă diferită, legată de mobilitate, cariere internaționale și domenii mai puțin întâlnite în orientarea clasică.

Un alt domeniu atractiv a fost cel al mediului, geografiei, geologiei și resurselor. Facultatea de Geografie și Facultatea de Geologie și Geofizică din cadrul Universității din București au oferit elevilor acces la domenii care îmbină știința, terenul, mediul, resursele și cercetarea. Pentru mulți elevi, acestea sunt domenii mai puțin vizibile în mod obișnuit, dar foarte relevante în contextul actual al schimbărilor climatice, al protecției mediului și al gestionării resurselor.

Zona economică, reprezentată prin Facultatea de Economie și Comunicare în Afaceri – ASE București, a fost atractivă pentru elevii interesați de business, comunicare, administrație, antreprenoriat și economie aplicată. Este un domeniu foarte important pentru că mulți elevi au nevoie să înțeleagă că viitorul profesional nu înseamnă doar tehnologie pură, ci și capacitatea de a comunica, administra, organiza și dezvolta proiecte.

Domeniul alimentar, prin Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor – Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, a fost de asemenea relevant, mai ales pentru că leagă știința de un sector economic concret. Pentru elevi, alimentația nu mai apare doar ca domeniu practic, ci ca domeniu universitar, tehnologic, științific și inovativ.

De asemenea, universități precum Universitatea „Transilvania” din Brașov, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, USAMV București și Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești au oferit o paletă largă și valoroasă de opțiuni, acoperind domenii tehnice, economice, de mediu, resurse, inginerie, agricultură, servicii și specializări aplicate.

Cred că elevii au fost atrași acolo unde au văzut trei lucruri: concret, perspectivă și sens. Concret – adică demonstrații și exemple. Perspectivă – adică locuri de muncă și carieră. Sens – adică legătura dintre ceea ce sunt ei acum și ceea ce pot deveni.

Rep.: Cum ajută concret acest tip de experiență elevii să își clarifice traseul educațional?

R.H.: Acest tip de experiență îi ajută pe elevi în mod concret pentru că transformă orientarea dintr-o discuție generală într-un proces de comparare, descoperire și decizie.

În primul rând, elevul vede mai multe opțiuni în același loc. Acest lucru este esențial. Când ai în față o singură prezentare, riști să alegi în funcție de prima impresie. Când ai în față nouă universități și facultăți participante distinct, poți compara. Poți vedea diferențe între domenii. Poți întreba. Poți reveni. Poți discuta cu profesorul însoțitor sau cu colegii.

În al doilea rând, elevul își poate corela interesele cu trasee reale. Un elev pasionat de tehnologie poate descoperi că are opțiuni în robotică, automatizări, inginerie industrială, sisteme biotehnice, știința și ingineria materialelor sau securitate cibernetică. Un elev interesat de natură poate descoperi geografie, geologie, agronomie sau mediu. Un elev interesat de economie poate descoperi comunicare în afaceri, antreprenoriat sau administrație. Un elev interesat de alimentație poate descoperi ingineria alimentelor.

În al treilea rând, elevul primește validare. Uneori, copiii au nevoie să audă de la cineva din universitate că traseul lor este posibil. Că nu contează doar eticheta liceului, ci competențele, munca, interesul și continuitatea. Pentru elevii din licee tehnologice, această validare este extrem de importantă.

În al patrulea rând, experiența îi ajută și pe profesorii care îi consiliază. Un cadru didactic care a participat cu elevii la TEHNOSKILLS poate discuta ulterior mult mai aplicat: „Ți-a plăcut standul acela? Ai întrebat despre admitere? Ce domeniu ți s-a părut apropiat de tine?”. Astfel, evenimentul nu se termină la ieșirea din sală, ci continuă în consilierea de după.

Un alt avantaj este că elevii de gimnaziu încep să vadă alegerea liceului într-o perspectivă mai lungă. Nu aleg doar „unde merg la anul”, ci încep să înțeleagă că alegerea liceului poate influența un traseu. Pentru elevii de liceu, experiența clarifică opțiunile postliceale și universitare.

În plus, componenta practică ajută foarte mult. Un elev poate să nu înțeleagă dintr-o descriere ce este ingineria materialelor, dar poate fi fascinat de o demonstrație sau de un obiect concret. Poate să nu știe ce înseamnă geologia, dar poate descoperi prin exponate și explicații. Poate să nu ia în calcul ingineria alimentară, dar să realizeze că este un domeniu științific, modern și cu mare aplicabilitate.

Așadar, TEHNOSKILLS ajută elevii să treacă de la „nu știu ce vreau” la „încep să înțeleg ce opțiuni am”. Pentru orientarea școlară, acesta este un progres enorm.

Rep.: Cum a fost realizată selecția universităților participante și ce criterii au stat la bază?

R.H.: Selecția universităților participante a fost gândită strategic, pornind de la profilul elevilor din județ, de la specificul liceelor, de la nevoia de diversitate și de la obiectivul nostru de a conecta elevii cu domenii relevante pentru viitor.

Nu am urmărit doar să avem multe instituții prezente, ci să avem o ofertă echilibrată și utilă. Am dorit să acoperim domenii tehnice, economice, științifice, maritime, agronomice, de mediu, resurse, servicii și specializări aplicate. De aceea, lista universităților participante a fost una diversificată.  În plus, participarea distinctă a unor facultăți a adus profunzime.

Criteriile au fost: relevanța pentru elevi, diversitatea domeniilor, legătura cu piața muncii, capacitatea de a prezenta oferta completă și disponibilitatea de a interacționa cu elevii într-un mod aplicat.

Am dorit ca fiecare elev să poată găsi ceva relevant pentru el. Nu toți elevii vor robotică, economie, mediu sau inginerie alimentară. Tocmai de aceea, noi am pus accentul pe diversitate, în ceea ce privește oferta educațională adusă în fața lor.

În același timp, am dorit ca universitățile să nu vină doar cu o prezență simbolică. Am căutat parteneri dispuși să intre în dialog, să aducă materiale, să explice, să răspundă întrebărilor și, acolo unde se poate, să vină cu demonstrații și elemente interactive.

Rep.: Cum decurge colaborarea cu instituțiile universitare și partenerii instituționali în organizarea evenimentului?

R.H.: Colaborarea a fost una foarte bună, iar succesul evenimentului se explică tocmai prin faptul că TEHNOSKILLS nu este o activitate izolată, ci un efort comun.

Universitățile au înțeles foarte bine miza evenimentului. Nu au venit doar să își distribuie oferta, ci au venit să intre în dialog cu elevii. Acest lucru contează enorm. Când reprezentanții universitari răspund direct întrebărilor, când explică diferențele dintre specializări, când prezintă oportunități de carieră, elevul primește informația într-o formă mult mai convingătoare.

Colaborarea cu Inspectoratul Școlar Județean Buzău a fost foarte importantă pentru componenta de diseminare, legitimitate și conectare cu unitățile de învățământ din județ. Un eveniment de asemenea anvergură are nevoie de sprijin instituțional și de coordonare educațională.

Colaborarea cu Primăria Municipiului Buzău a fost, de asemenea, esențială. Sprijinul administrației locale confirmă faptul că orientarea elevilor nu este doar o problemă a școlii, ci o temă de interes comunitar. Un oraș și un județ se dezvoltă prin educație, prin alegeri profesionale mai bune și prin conectarea tinerilor la oportunități.

Mulțumirile noastre se îndreaptă și către Trans Bus S.A., care a sprijinit facilitarea participării elevilor. Transportul este o componentă aparent logistică, dar în realitate este o condiție de acces. Dacă elevii nu pot ajunge la eveniment, oportunitatea rămâne teoretică. Sprijinul Trans Bus a contribuit la caracterul incluziv al evenimentului.

Colaborarea cu școlile din județ a fost, de asemenea, foarte importantă. Directorii și cadrele didactice care au mobilizat elevii au înțeles valoarea evenimentului. Fără ei, TEHNOSKILLS nu ar fi avut același impact. Ei au transformat participarea într-o activitate educațională asumată, nu într-o simplă ieșire.

În interiorul liceului nostru, colaborarea a fost una exemplară. O echipă de profesori și elevi a lucrat pentru organizare, primire, fluxuri, comunicare, standuri, ghidaj, logistică. După trei ediții, se vede deja experiența acumulată. Nu mai vorbim despre improvizație, ci despre un eveniment construit profesionist.

Aici trebuie din nou subliniat rolul doamnei profesor Dana Guțeniuc, director adjunct, care a coordonat această ediție cu rigoare și viziune. Expertiza dumneaei a făcut ca toate aceste colaborări să funcționeze coerent.

Rep.: Considerați că astfel de evenimente pot consolida legătura dintre liceu și mediul universitar pe termen lung?

R.H.: Da, fără îndoială. De fapt, acesta este unul dintre cele mai importante efecte ale evenimentului. TEHNOSKILLS nu creează doar o întâlnire de o zi, ci deschide o relație între licee și universități.

În mod tradițional, legătura dintre liceu și universitate apare târziu și uneori superficial. Universitatea vine să prezinte admiterea, elevii ascultă, primesc pliante, apoi fiecare merge mai departe. Noi am dorit să construim altceva: o relație de continuitate.

Prin TEHNOSKILLS, universitățile pot înțelege mai bine profilul elevilor din județul Buzău. Pot vedea ce îi interesează, ce întrebări au, ce nivel de informare există, ce domenii atrag. Pe de altă parte, liceele înțeleg mai bine ce așteaptă universitățile, ce competențe sunt importante, ce trasee pot recomanda elevilor.

Această legătură poate genera, în timp, parteneriate concrete: vizite universitare, activități comune, workshopuri, proiecte educaționale, mentorat, consiliere pentru admitere, implicarea studenților ambasadori, prezentări tematice pe domenii.

Pentru liceele tehnologice, relația cu mediul universitar este extrem de importantă. Ea arată că pregătirea tehnologică nu este inferioară, ci aplicată. Dacă este bine construită, poate continua firesc în inginerie, economie, mediu, alimentație, resurse, transporturi, robotică sau alte domenii.

TEHNOSKILLS poate deveni o platformă anuală de conectare între cele două lumi. Nu doar elevii câștigă, ci și profesorii, directorii și universitățile. Universitatea își găsește viitorii studenți, liceul își validează traseele, elevul își clarifică opțiunile.

Pe termen lung, astfel de evenimente pot contribui la reducerea alegerilor întâmplătoare, la creșterea motivației și la o mai bună corelare între educație și piața muncii.

Rep.: Cât de importantă este componenta practică în atragerea interesului elevilor?

R.H.: Componenta practică este esențială. Elevii de astăzi sunt mult mai receptivi la experiențe vizuale, interactive și aplicate decât la simple prezentări teoretice.

Roboții, aplicațiile de inteligență artificială, dronele, experimentele științifice și dispozitivele tehnice au avut rolul de a transforma domeniile universitare în experiențe concrete. Un elev poate să nu fie atras de o denumire de specializare, dar poate deveni interesat după ce vede o aplicație funcțională.

Această componentă practică are mai multe efecte. În primul rând, captează atenția. În al doilea rând, creează întrebări. În al treilea rând, face ca experiența să rămână în memorie. Elevul nu își va aminti doar numele unei facultăți, ci va asocia acea facultate cu o demonstrație, cu un robot, cu un experiment, cu o discuție.

Pentru elevii de gimnaziu, componenta practică are un rol de inspirație. Pentru elevii de liceu, are un rol de clarificare. Pentru elevii din clasele terminale, poate avea chiar rol decizional.

Este foarte important să înțelegem că orientarea în carieră nu se face doar prin informație, ci și prin emoție, curiozitate și identificare. Elevul trebuie să simtă că un domeniu i se potrivește. Demonstrațiile ajută exact aici.

În cazul TEHNOSKILLS, componenta practică a susținut și mesajul nostru despre liceul tehnologic. Ea a arătat că tehnologia, știința și aplicațiile practice nu sunt domenii secundare, ci domenii de viitor, de cercetare, de universitate și de carieră.

Rep.: Există intenția de a extinde partea tehnologică în edițiile viitoare? În ce direcție?

R.H.: Da, intenția este clară: dorim ca edițiile viitoare să devină și mai interactive, mai aplicate și mai conectate la tehnologiile emergente.

Ne dorim ca universitățile să vină cu tot mai multe demonstrații, laboratoare mobile, experimente, aplicații, simulatoare, proiecte studențești și exemple de cercetare aplicată. Vrem ca elevii să vadă nu doar oferta de admitere, ci și viața reală a domeniului universitar.

Direcțiile pe care le vedem pentru viitor includ: extinderea zonei de robotică și automatizări; mai multe aplicații de inteligență artificială;  emonstrații cu drone și tehnologii autonome; experimente de fizică, chimie, biologie, mediu și materiale; prezentări despre energie, sustenabilitate și resurse; ateliere scurte de tip „try it yourself”; implicarea studenților în prezentarea proiectelor proprii; zone tematice pentru gimnaziu și pentru liceu.

Ne dorim ca TEHNOSKILLS să evolueze de la târg educațional la festival al orientării academice și tehnologice. Un eveniment în care elevii nu doar privesc, ci participă. Nu doar ascultă, ci experimentează. Nu doar primesc pliante, ci își descoperă interese.

De asemenea, putem gândi în viitor trasee tematice: traseu tehnic, traseu economic, traseu mediu-resurse, traseu alimentar, traseu maritim, traseu științific. Astfel, elevii ar putea fi ghidați în funcție de interesele lor.

Această extindere va necesita, evident, o logistică mai complexă și parteneriate mai solide, dar ediția 2026 ne-a arătat că există potențial real.

Rep.: Care au fost cele mai mari provocări logistice în organizarea TEHNOSKILLS 2026?

R.H.: Cea mai mare provocare a fost gestionarea dimensiunii evenimentului. Ne așteptam la peste 2.000 de participanți, dar participarea a depășit semnificativ estimările. Acest lucru este o bucurie, dar și o provocare logistică majoră.

A trebuit să gestionăm fluxuri de elevi, intervale orare, sosiri din diferite zone ale județului, spații de expunere, interacțiunea cu universitățile, accesul publicului, comunicarea cu școlile și coordonarea transportului.

Un eveniment de acest tip nu înseamnă doar să inviți universitățile. Înseamnă să te asiguri că fiecare școală știe când vine, că elevii sunt însoțiți, că spațiul permite circulația, că standurile sunt accesibile, că programul este clar, că partenerii știu ce au de făcut, că presa are informații, că autoritățile sunt implicate, că elevii beneficiază efectiv de experiență.

Transportul a fost o componentă foarte importantă. Pentru că ne-am dorit să nu fie un eveniment doar pentru școlile din apropiere, ci unul la nivel județean, accesul elevilor din localități diferite a trebuit facilitat. De aceea, după cum am mai spus, Trans Bus S.A. a avut o contribuție valoroasă în acest realizarea acestui eveniment.

O altă provocare a fost să menținem calitatea experienței în condițiile unui număr foarte mare de participanți. Când vin foarte mulți elevi, există riscul ca evenimentul să devină aglomerat și greu de urmărit. Echipa noastră a lucrat pentru ca fluxul să fie cât mai bine gestionat.

Aici s-a văzut experiența acumulată după primele două ediții. Ediția a III-a a demonstrat că nivelul de organizare a devenit profesionist. Profesorii, elevii voluntari, echipa managerială, toți au știut ce au de făcut. Coordonarea logistică, comunicarea cu actorii implicați, atenția la detalii și capacitatea de a anticipa problemele au făcut ca evenimentul să poată funcționa chiar și în condițiile unei participări mult peste așteptări.

Rep.: Care sunt concluziile pe care le trageți la finalul ediției din acest an? Ce cifre vi se par relevante?

R.H.: Concluzia principală este că TEHNOSKILLS 2026 a depășit toate așteptările și a confirmat că județul Buzău are nevoie de un asemenea eveniment.

Ca date relevante, putem sublinia: participare cu mult peste estimarea inițială de 2.000 de persoane; elevi de gimnaziu și liceu veniți din întregul județ, inclusiv din zone precum Râmnicu Sărat și Nehoiu; nouă universități participante; 7 facultăți prezente distinct, cu standuri și prezentări proprii; o ofertă educațională completă prezentată elevilor; implicarea școlilor, a universităților, a autorităților și a partenerilor instituționali.

Dar cea mai importantă concluzie nu ține doar de cifre. După trei ediții, TEHNOSKILLS a devenit un eveniment matur, coerent și profesionist. Nu mai vorbim despre o activitate punctuală, ci despre un reper județean de orientare educațională.

Evenimentul a arătat că elevii sunt interesați atunci când li se oferă informație relevantă, experiență directă și acces real la oportunități. De asemenea, a subliniat faptul că liceul tehnologic poate fi conectat firesc la universitate, dar și că orientarea trebuie să înceapă devreme. Nu în ultimul rând,  TEHNOSKILLS 2026 este exemplul elocvent că Buzăul poate construi evenimente educaționale de anvergură.

Succesul acestei ediții aparține unei echipe. Cadrele didactice și elevii implicați în organizare au demonstrat responsabilitate, profesionalism și spirit de echipă. Este foarte important să recunoaștem acest lucru, pentru că în spatele unui eveniment reușit sunt ore de muncă, comunicare, planificare și implicare.

Mulțumim Inspectoratului Școlar Județean Buzău și Primăriei Municipiului Buzău pentru parteneriatul de succes și sprijinul acordat, Trans Bus S.A., pentru facilitarea participării elevilor, universităților, facultăților, directorilor, profesorilor și elevilor care au făcut ca TEHNOSKILLS 2026 să fie mai mult decât un eveniment: o experiență de orientare, inspirație și deschidere către viitor.

 TEHNOSKILLS 2026 a arătat că liceul tehnologic nu este o limită, ci o rampă către universitate și către profesiile viitorului. Iar când școala, universitățile, autoritățile și comunitatea lucrează împreună, orientarea elevilor devine o experiență reală, nu doar o formalitate.  (V.B.)