<div><span style=”font-weight: bold;”>Cei doi corifei ai cauzei naționale din Transilvania și-au pus întreaga lor știință si experiență de luptă identitară în slujba reunirii cu teritoriile noastre de dincolo de Prut. </span></div> <div> </div> <div>Onisifor Ghibu, condamnat la moarte în contumacie de Imperiul austro-ungar, la fel ca Octavian Goga, pleacă în martie 1917 în Basarabia și devine motorul resurecției naționale. Înființează si organizează pe tot teritoriul ocupat de Imperiul țarist învățământul în limba română, inexistent până atunci, reușind deschiderea de școli românești în toată Basarabia. Tipărește apoi ,,Ardealul”, primul ziar românesc, cu grafie latină și înființează primul partid românesc din Basarabia având ca obiectiv principal unirea cu Țara Mamă. Omul acesta a fost de o forță organizațională incredibilă! În demersurile sale a fost sprijinit de Octavian Goga, Onisifor Ghibu afirmând că prin exemplul poeziilor publicate de Goga la Chișinău, învățătorii basarabeni au descoperit Ardealul, cu întregul său destin, care era și al lor, și se identificaseră cu el: ,, Nici cea mai genial organizată “propagandă” n-ar fi putut realiza o asemenea contopire”. </div> <div><br /> </div> <div>După Marea Unire, poetul vine de mai multe ori în Basarabia în calitate de ministru, continuând împreună cu Onisifor Ghibu construcția instituțiilor naționale, sprijinind cu toate forțele sale cultura si biserica. Înființează 350 de biblioteci de carte românească, tine conferințe, publică în continuare articolele, este prezent ca oficial al statului la întronizarea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia. Cel mai autentic reprezentant al Ardealului și cel mai mare poet român în viață era primit dincolo de Prut ca un apostol al întregului neam: </div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-style: italic;”>,,Oriunde se vestea că vine Mitropolitul de la București și ministrul Goga, lumea se înființa din vreme să-i aștepte, să-i primească cu alai, și nici târziul nopții, nici ploile cu găleata (ca la Vadul lui Traian), nici marea depărtare de la sate până la gări, nu puteau opri pe oameni de a veni cu mic cu mare întru întâmpinarea celor doi însemnați ardeleni, care veneau în mijlocul lor pentru o mare faptă de înfrățire”.</span></div> <div><br /> </div> <div>Sunt doar câteva rânduri despre doi transilvăneni cu o viață pe care nici cele mai groase romane n-ar putea să o cuprindă, ce au făcut istorie în Ardeal și Basarabia, pentru România.</div>