<p><span style=”font-weight: bold;”>Aflând ꟷ cu legitimă indignare, în urmă cu patru zile ꟷ despre demersul aberant al unui avocat din Arad gest tratat cu halucinantă superficialitate de către autoritățile din Iași contra lui <a href=”http://www.activenews.ro/persoane/Octavian-Goga-5297″>Octavian Goga</a>, m-am străduit să iau atitudine, comentând pe blogul distinsei universitare ieșene Elena Chiaburu, prețuit istoric și om cu solidă cultură umanistică, devotat om al catedrei.</span></p> <p>Cum să rămâi indiferent când, noaptea ca hoții, niște slujbași anonimi au concretizat decizia luată de Primăria ieșeană de a fi grabnic îndepărtat din Grădina Copou din inima  Dulcelui Târg, bustul genialului poet și mare făuritor al Unirii celei Mari și Sfinte rășinăreanul vrednic de pioasă și glorioasă amintire Octavian Goga? <span lang=”EN-US”></span></p> <p>Cu inima încrâncenată de durere, am văzut publicată în spațiul cibernetic fotografia soclului rămas pustiu, iar din comentariile de pe blog, am aflat cu indignare că bustul a fost depus pe pardoseală, într-o hală dezafectată. Am citit, de asemenea, lamentările unor comentatori care dezavuau energic,  și o acțiune anterioară a unui localnic neisprăvit care s-a distins, prea adesea, prin gesturi antiromânești. Caraghiosul avusese, cu ceva timp în urmă,  bizara fantezie de a aplica pe soclul bustului menționat o placă al cărei text era mincinos și ofensator pentru proeminenta personalitate a poetului care continuă prin versuri nemuritoare să învăpăieze sufletul generațiilor de astăzi, deși stihurile au fost scrise în zorii secolului al XX-lea. </p> <p>Protestul legitim al intelectualilor patrioți din capitala Moldovei a determinat îndepărtarea sinistrei ′′progenituri′′ a  homunculului blasfemiator. Au acționat intelectualii patrioți contra unui telectual ioropenist, adică niște conștiințe vii împotriva unui pitic nevolnic, incapabil de trainice fapte constructive, creatoare, meritând admirație. Cum să se ia un oarecare la trântă cu însăși nemurirea? Fiindcă nu poate fi uitat adagiul de străbunii noștri transmis SCRIPTA MANENT (Cele scrise rămân). Fiindcă ne emoționează, și astăzi, vestigiile de orice tip, datând de milenii, ce conțin înscrisuri încă nedescifrate sau apreciate texte literare, istorice, filosofice ori cu alt conținut. <span lang=”IT”></span></p> <p>M-am grăbit să aflu cine este avocatul arădean cu idei crețe, fiindcă vietatea se adresase, tot  în scris, și autorităților clujene, cu pretenția ca biblioteca județeană și o  stradă din vestita cetate universitară din capitala Transilvaniei să nu mai poarte numele lui Octavian Goga, iar, la fel să fie alungat din adresele clujenilor numele străzii ce-l amintește pe poetul Radu Gyr. Martirizat de trei regimuri, ba chiar și condamnat la moarte, pedeapsă comutată la 25 de ani de muncă silnică. <span lang=”IT”></span></p> <p>Cum să rămână inerți valoroșii intelectuali clujeni în raport cu o asemenea aiureală? Din fericire, inclusiv autoritățile municipiului de pe Someșul Mic nu au făcut pe pohta ce a poftit vioiul avocat amintit care, se pare că nu cunoaște chiar deloc tradiția Aradului ca citadelă admirabilă de afirmare a românismului, din secolele de tristă amintire ale dominației din Imperiul Habsburgic.  Renume ce nu poate fi maculat. </p> <p>Nu este vreun avocățel aproape imberb numitul Bodgan Ionescu, ci are 19 ani vechime în baroul orașului de pe Mureș. A publicat 13 cărți, peste 30 de articole de drept, e membru sau chiar  în fruntea unor ′′comitete și comiții′′ profesionale, este șahist pasionat. Nu e căsătorit și, pesemne având prea mult timp liber, este pus pe năstrușnicii cum  sunt acestea arătate  în rândurile de față. Oare să fie o legătură oarecare între starea civilă a domnului avocat și faptul că a contestat candidatura în alegerile prezidențiale a domnului Ing. dr. Călin Georgescu, om căsătorit și părinte a trei flăcăi? Nu este exclus ca tradiționalismul să-l fi deranjat câta pe înfocatul telectual ioropenist cu sau fără trotinetă. În schimb, așa-s, cu rare excepții, românii: iubitori de tradiții, iar cei dăruiți de bunul Dumnezeu, prin dorul-dor, fiind capabili de a izvodi creații artistice perene. Și sunt foarte pasionați de poezia veritabilă, de muzica bună. Or numeroase splendide versuri create de Goga au devenit romanțe ce îl mișcă până la lacrimi pe ascultător. Dar mai știi ce le cășună unora și altora poate în căutare de protagonism cu orice preț?<span lang=”IT”></span></p> <p>Fapt este că împreună cu confrații într-ale activității cenacliere, am decis să adresăm un mesaj de solidaritate cu intelectualii din toată țara indignați de atacurile ce vizează identitatea noastră culturală de înaltă rezonanță. Inclusiv deoarece nu pot fi trecute cu vederea mizeriile comise de conducerea Filarmonicii Banatului ce au rănit amintirea poetului Radu Gyr și a compozitorului Remus Georgescu, în perioada colindelor din decembrie 2025. Nu de alta, dar și noi, timișorenii, avem o stradă cu frumosul nume al ′′poetului pătimirii noastre′′. Fiindcă, în Arad, avocatul Bogdan Ionescu n-a cutezat să își manifeste ura contra titanianului rășinărean, probabil din teama de a nu pierde din clientelă. <span lang=”IT”></span></p> <p>Așa se face că, în 26 aprilie, mesajul cenaclurilor timișorene Respiro și Constantin Brâncuși a fost publicat de cotidienele online Ziua de Vest și Banatul meu, iar, în 27 aprilie, a fost difuzat de acest prestigios ziar bucureștean. Le mulțumim cu gratitudine maximă doamnei Lia Lucia Epure și domnilor Victor Roncea, Ovidiu Mărăscu, Gheorghe Miron și Viorel Saizescu.</p> <p>Se cuvine a fi subliniată, la rându-i, promptitudinea dovedită de Acțiunea Conservatoare, AUR și de reprezentanți ai societății civile din Capitală de a aduna semnături menite a conduce la abrogarea odioasei legi Vexler. Acțiunea de strîngere a semnăturilor a început, tot în 27 aprilie, în Piața Universității din București, în pofida încercărilor de intimidare din partea Poliției și a Jandarmeriei. Elogii merită, din plin, Acțiunea Conservatoare, pentru că a mai protestat public, chiar  de Ziua Culturii Naționale, din recentul 15 ianuarie, tot contra aceleiași legi absurde care fusese publicată în Monitorul Oficial în ziua de Ajun a Crăciunului 2025.<span lang=”IT”></span></p> <p>De ce sunt inacceptabile demersurile avocatului din Arad? Cum arăta cu îndreptățire domnul academician Ioan-Aurel Pop, a cere represalii contra unor personalități decedate cu multe decenii în urmă  contravine principiului juridic al retroactivității. Este ca și cum ai scoate din sicriu și ai arunca osemintele unui om căruia îi porți, postum, o ură neîmpăcată. Brrr!  <span lang=”IT”></span></p> <p>Categoric, incultura, toxicitatea caracterială, absența deontologiei profesionale și a simțului ridicolului, recurgerea la gesturi cu iz de macabru nu fac nimănui cinste. Ba fix pe dos! Par a reînvia momente negre din Evul de Mijloc. <span lang=”IT”></span></p> <p>Este limpede contraproductivă poziționarea împotriva oricărui artist, cu osebire a unui mare poet, dar când acesta este un POETA VATES (bard  vizionar) situația devine de-a dreptul complicată. Exact de aceea, o covârșitoare parte a poporului român este în aprigă revoltă. O lege halucinantă care stârnește prigoană și seamănă resentimente se cuvine a fi dezavuată ferm, fără oprire. <span lang=”IT”></span></p> <p>Cum să împiedici dreptul la liberă exprimare, credință, opțiune de pașnică viață, când acestea sunt garantate clar de Carta Internațională a Drepturilor Omului? Care om rezonabil îi interzice altui om pe cine să iubească și respecte?<span lang=”IT”></span></p> <p>Este inadmisibil a recurge la minciuni, falsificări, calomnii  precum născocirea pusă în circulație de un sinistru  poltron că Octavian Goga ar fi lăsat scris să fie îngropat cu zvastica pe piept  și că ar fi avut loc în realitate concretizarea acestei vreri total născocite. Merită respect și recunoștință istoricii și ziariștii onești din ActiveNews, care demontează astfel de scorneli viclene cu ecou imediat la posesorii de creiere netede. Da, la cei pe care genialul Umberto Eco nu ezita să-i numească imbecili foarte activi pe Internet, pe când ꟷ odinioară ꟷ  își debitau gogomăniile numai în bar, la un pahar de vin, fiind îndată sancționați de cei din jur. </p> <p>Nu doar românii din interiorul granițelor actuale, ci și toată diaspora alcătuită din sute de mii de aromâni, meglenoromâni, istroromâni și din milioane de dacoromâni sunt oripilați, acum. În linie paternă, Octavian Goga avea rădăcini aromânești, după unii cercetători. Așadar, sunt numeroși românii care se simt loviți în ceea ce au mai scump.<span lang=”IT”></span></p> <p>Încheind, să nu uităm o referire-întrebare retorică necesară. Cum să acuzi de șovinism, de antisemitism, de xenofobie un om de o magnanimie imensă, fiu de preot ortodox, el însuși fiind un bun creștin? A fost devotat prieten cu excelentul poet maghiar Ady Endre, i-a dedicat lăutarului din neam de foști robi Laie Chioru stihuri ce dau fiori. În foarte scurtul răstimp cât a fost premier, Octavian Goga a dat o circulară, în 7 februarie 1938, prin care cerea autorităților din toată țara să fie cu toată atenția evitate gesturi ce ar putea trezi ură și disensiuni față de cetățenii români de etnie israelită și invers.</p> <p>Să le fie foarte plăcut domnilor Silviu Vexler și Bogdan Ionescu holocaustul declanșat de doi ani și jumătate în Gaza (în Cisiordania contină de multă vreme), la ordinul măcelarului de civili Benjamin Netanyahu? Și acolo, este vorba de virulent antisemitism (palestinienii sunt semiți exact cum sunt evreii), dar și de hidoasă încălcare a dreptului la viață al copiilor, femeilor, bătrânilor palestinieni lipsiți de apărare, hrană, apă, medicamente, adăpost. Bărbații în putere au fost asasinați deja de trupele israeliene. Le este dragă vexlerienilor dictatura militară? Greu de crezut. <span lang=”IT”></span></p> <p>Și atunci, CUI PRODEST? Oare nu e vorba taman de tapaj vexlerian, la îndârjire dincolo de firesc cu referire la neuitatul Octavian Goga? Acesta nu a ucis. Din contra, a fost înlăturat cu brutalitate de la putere. <span lang=”IT”></span></p> <p>Bumerangul nu poate fi oprit. De câteva zile, enorm de mulți oameni recitesc ori descoperă, abia acum, cu emoție un inconfundabil artist al literei scrise. Mulți intră în librării să cumpere cărțile bardului din Rășinari. Octavian Goga a reînviat, tocmai fiindcă niște vietăți doldora de ostilitate l-ar vrea uitat. Va fi pururi viu.</p> <p> </p> <p><span style=”font-weight: bold;”> Viorica BĂLTEANU</span><span lang=”EN-US” style=”font-weight: bold;”></span></p>