<p><span style=”font-weight: bold;”><em>Sărbătoarea Soborului Sfintelor Femei Românce</em> este prăznuită în Duminica a 3-a după Paști, a Mironosițelor. În imnografia liturgică dedicată acestei sărbători, se pomenesc sfintele canonizate deja de Biserica Ortodoxă Română și cele care se vor aproba pentru a fi canonizate în anul 2026, precum și mulțimea de sfinte necunoscute care au viețuit pe teritoriul României. Familia Ortodoxă și ActiveNews au dedicat pentru Sfintele Românce <a href=”http://www.activenews.ro/stiri/Calendarul-Marturisitoare-si-Sfinte-Romance-2026-Omagiul-ActiveNews-Familia-Ortodoxa-de-Ziua-Nationala-a-Culturii-Romane-si-Anul-comemorativ-al-sfintelor-femei-din-calendar-202101″>Calendarul Mărturisitoarelor 2026</a>.</span></p> <p><a href=”http://basilica.ro/calendar-ortodox-26-aprilie/” target=”_blank” rel=””>Basilica</a> ne transmite numele lor după mesajul Patriarhului:</p> <p>Părintele Patriarh Daniel a transmis un mesaj cu ocazia Duminicii Mironosițelor, a treia după Paști, în care Biserica Ortodoxă Română sărbătorește și Duminica Femeilor creștine și Soborul Sfintelor Femei Românce.</p> <div id=”art-sapou” class=”m990″> </div> <div class=”m990″> <div class=”body field field–node-body field–name-body field–type-text-with-summary field–label-hidden field__item”> <p><em>Hristos a înviat!</em></p> <p><strong>Biserica Ortodoxă cinstește în Duminica a treia după Sfintele Paști pe </strong><em><strong>Sfintele Femei Mironosițe</strong></em>. Acestea sunt mari dascăli ai Bisericii prin chemarea lor de a fi și de a făptui, de a exprima credința și curajul, smerenia și prețuirea față de Mântuitorul Cel răstignit și înviat din morți. Prin dragostea lor față de Hristos, femeile mironosițe devin învățătoare ale Bisericii, <em>apostoli către Apostoli</em>.</p> <p>Alături de Maica Domnului și de celelalte femei sfinte, înscrise în calendarul Bisericii, femeile mironosițe reprezintă<em> modele pentru femeile creștine</em>, care își împlinesc vocația de a fi <em>vestitoare ale Luminii lui Hristos</em>. Acestea le reprezintă pe femeile care dis-de-dimineață, la revărsatul zorilor, merg la icoana Mântuitorului și-I cer ajutor să prăvălească atâtea „<em>pietre grele ale vieții</em>” de pe inima sau sufletul lor. Le reprezintă pe femeile care cer ajutorul lui Hristos pentru a fi purtătoare de valori ale credinței, pentru a fi soții și mame credincioase în familie și femei evlavioase în Biserică. Astfel, aromatele de mare preț pe care femeile credincioase le aduc lui Hristos sunt <em>bogăția spiritualității sau a legăturii omului cu Dumnezeu, adică darurile Duhului Sfânt ca arvună a bunătăților veșnice din Împărăția Preasfintei Treimi</em>.</p> <p>De asemenea, femeile mironosițe le reprezintă și pe acele femei care au devenit, prin lacrimi de pocăință și prin multă rugăciune, prin nevoință și prin slujbe dis-de-dimineață în biserică, monahii născătoare de virtuți ale credinței creștine.</p> <p>Așadar, femeile mironosițe sunt <em>icoana tuturor femeilor credincioase din Biserică</em>, femei care prin credința, curajul și jertfelnicia lor au devenit mucenițe, cuvioase maici în mănăstiri și harnice mame creștine în familie, binevestind că Hristos Cel răstignit și înviat, adesea, în mod neașteptat, Se întâlnește cu noi și devine <em>viața vieții noastre</em>, dăruind arvuna vieții veșnice.</p> <p><strong>În această zi, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește </strong><em><strong>Duminica Femeilor creștine</strong></em><strong> și </strong><em><strong>Soborul Sfintelor Femei Românce</strong></em>, care prin viețuirea lor virtuoasă, prin curajul lor, s-au făcut următoare Sfintelor Femei Mironosițe, mărturisind, prin rugăciune, cuvânt și faptă, pe Hristos Cel înviat. Amintim că, în ziua de vineri,<a href=”https://basilica.ro/eveniment-solemn-catedrala-patriarhala-fost-proclamate-16-sfinte-femei-romance/”> 6 februarie 2026</a>, a avut loc proclamarea generală a canonizării celor <a href=”https://basilica.ro/comunicat-de-presa-canonizarea-a-16-femei-cu-viata-sfanta/”>16 Sfinte Femei Românce</a> cu viață sfântă, eveniment desfășurat în <a href=”https://basilica.ro/actul-proclamare-anul-omagial-comemorativ-2026/”>contextul</a> <em>Anului omagial al pastorației familiei creștine</em> și al <em>Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame)</em>.</p> <p>Luând aminte la modelul de viață duhovnicească pe care ni-l oferă sfintele femei românce, care au strălucit prin smerenie adâncă, credință neclintită, dragoste jertfelnică, răbdare în ispite și mărturisirea neînfricată a lui Hristos în vremuri de prigoană, sunt pomenite mucenițe, mărturisitoare, monahii, soții, mame, doamne și domnițe sau femei simple din popor, cunoscute sau necunoscute, precum și sfintele femei ale căror moaște se află pe teritoriul României.</p> <p>Cu prilejul <em>Duminicii Mironosițelor</em>, al sărbătorilor închinate <em>Femeilor creștine</em> și <em>Soborului Sfintelor Femei Românce</em>, adresăm felicitări, mulțumiri și binecuvântări tuturor femeilor, care valorifică darurile și talentele specifice vocației creștine, în cadrul familiei, în viața monahală, în slujirea educațională, culturală și filantropică a comunității eclesiale și a societății.</p> <p>Le dorim tuturor sănătate și mântuire, pace și bucurie sfântă, întru mulți și binecuvântați ani!</p> <p class=”text-align-center”><strong>† DANIEL,</strong><br /> <strong>Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române</strong></p></div> </div> <p> </p> <p> </p> <p><span style=”font-weight: bold;”>În duminica a treia după Paști, săvârșim pomenirea Soborului Sfintelor Românce</span></p> <p><img src=”https://www.activenews.ro/documente/Icoana-celor-16-femei-romane-cu-viata-sfanta-5-6-februarie.jpg” alt=”” border=”0″ style=”margin-top:0px;margin-right:0px;margin-bottom:0px;margin-left:0px;;width:536px;;height:800px;” /><strong></strong></p> <p><strong>Î</strong>n această zi, în a treia duminică după Paști, când prăznuim sărbătoarea Sfintelor Femei Mironosițe, cele dintâi martore ale Învierii lui Hristos, Biserica Ortodoxă Română a rânduit ca să fie cinstite și toate sfintele femei de neam român sau cele care, deși de alt neam, s-au nevoit pe pământul țării noastre: mucenițe, monahii, soții, mame, vlăstare domnești sau femei simple din popor, cunoscute sau necunoscute, precum și sfintele femei ale căror moaște se află în România.</p> <p>Cinstim astăzi, cu aleasă bucurie, <strong>ceata mucenițelor străromânce și românce</strong>, cunoscute sau necunoscute, care și-au dat viața mărturisind credința în Mântuitorul Hristos. Astfel, pomenim cu laude pe <strong>Sfânta Muceniță Maxima din Singidunum (Belgrad) (†304)</strong>, care, pentru credința în Hristos, a primit moarte martirică împreună cu soțul ei, Sfântul Mucenic Montanus preotul, amândoi fiind înecați în râul Sava, în timpul persecuțiilor împăratului Dioclețian; pe <strong>Sfânta Muceniță Anastasia din Sirmium (Mitrovița) (†304)</strong>, care, în timpul persecuțiilor aceluiași împărat roman, a fost arsă pentru credința în Hristos; pe <strong>Sfintele Mucenițe Ana, Ala, Larisa, Moico, Mamica, Virgo și Animais din Goția (Dacia) (†370)</strong>, care, după ce au refuzat să se lepede de credința lor, au fost arse de vii în biserica în care erau adunate la rugăciune, împreună cu alți 19 Sfinți Mucenici, la porunca regelui goților, Iungurih; și pe <strong>Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (1908-1949)</strong>, care, predicând prin satele dunărene, a fost prinsă, în satul Ulmeni din județul Călărași, de huligani comuniști, care au bătut-o cumplit, încredințându-și astfel sufletul Mirelui Hristos.</p> <p>Prăznuim astăzi și <strong>ceata monahiilor românce</strong>, cunoscute și necunoscute, care s-au rugat și s-au nevoit în mănăstiri, în pustii și în peșteri, în desăvârșită smerenie. Astfel, o cinstim pe <strong>Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (sec. XVII-XVIII)</strong>, mare pustnică isihastă, care s-a nevoit aspru în peștera din Munții Sihlei, neștiută de nimeni; pe <strong>Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (sec. XVII-XVIII)</strong>, care a ajuns la mare sporire duhovnicească, fiind povățuitoare pentru multe maici care au ales să viețuiască pustnicește pe Ceahlău, în locul ce se cheamă astăzi „Poiana Maicilor”; pe <strong>Sfintele Cuvioase Nazaria (1697-1814) și Olimpiada (1757-1842) de la Văratec</strong>, ucenicele Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț care au reorganizat viața de obște a maicilor din Moldova după rânduiala isihastă; pe <strong>Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (†1833)</strong>, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, care, viețuind în familie, a crescut patru copii, iar apoi, după moarte soțului, s-a retras la mănăstire, ajungând la mare sporire duhovnicească; pe <strong>Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (1852-1939)</strong>, care în desăvârșită smerenie a viețuit, fiind împodobită de Dumnezeu cu darul rugăciunii și al înainte-vederii; pe <strong>Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț (1896-1989)</strong>, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, care a viețuit sub povățuirea fiului ei, iar după adormire, sufletul ei s-a înălțat ca un serafim la cer, precum a mărturisit Sfântul Cuvios Porfirie Cavsocalivitul; pe <strong>Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (1923-2011)</strong>, care a dobândit de la Dumnezeu, prin evlavia și smerenia ei, darul rugăciunii inimii și al îmblânzirii animalelor sălbatice; și pe <strong>Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (1970-2014)</strong>, care a pustnicit în Munții Giumalău (Bucovina), primind de la Dumnezeu harisma rugăciunii neîncetate și darul facerii de minuni.</p> <p>Tot astăzi aducem laudă <strong>femeilor vlăstare domnești care au slujit poporul cu înțelepciune</strong>, viețuind după Evanghelia lui Hristos. Astfel, cinstim cu evlavie pe <strong>Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab (sec. XIV)</strong>, fiica domnitorului Basarab I Întemeietorul, care a condus cu înțelepciune poporul bulgar alături de soțul ei, țarul Ivan Alexandru, apoi, mai târziu, a îmbrățișat viața monahală sub povățuirea Sfântului Teodosie Isihastul; pe <strong>Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (1487-1554)</strong>, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, care, după moartea lui, a primit tunderea în monahism în Schitul Ostrov, având deosebită râvnă în ajutorarea sfintelor lăcașuri; pe <strong>Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (†1729)</strong>, care, trecând prin încercări cumplite, pierzându-și soțul și pe cei patru fii, martirizați în 15 august 1714 la Constantinopol, a primit cu încredere în Dumnezeu toate suferințele, asemănându-se astfel Dreptului Iov celui mult-răbdător; și pe <strong>Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857)</strong>, care, prin lucrarea ei filantropică, a sprijinit mănăstiri și biserici și a construit un spital în care mulți și-au aflat vindecarea, iar, după moartea soțului ei, marele ban Grigore Brâncoveanu, a primit tunderea în schima cea mare la Mănăstirea Văratec, având multă râvnă spre nevoințele duhovnicești.</p> <p>Aducem alese cântări de cinstire astăzi și <strong>femeilor ortodoxe</strong>, care și-au sfințit viața prin smerenie și fapte plăcute lui Dumnezeu. Astfel, prăznuim cu evlavie pe <strong>Sfânta Anastasia Șaguna (1785-1836)</strong>, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, care s-a străduit ca cei trei copii ai săi să fie crescuți în credința ortodoxă, în ciuda prozelitismului catolic din Ungaria; pe <strong>Sfânta Magdalena de la Mălainița (Serbia) (1895-1962)</strong>, care, prin ger, furtună și arșiță, suferindă fiind, străbătea un drum lung până la biserică, spre a citi și a cânta la strană, ținând aprinsă candela credinței în timpul prigoanei comuniste; pe <strong>Sfânta Olimpia (Olimpiada) din Farcașa (1880-1967)</strong>, mama Sfântului Cuvios Petroniu de la Prodromu, care a crescut opt copii, în inimile cărora a sădit din pruncie dragostea de Dumnezeu și de oameni, fiind împodobită cu multe virtuți; și pe <strong>Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (1906-1971)</strong>, care nu s-a lepădat de Hristos nici în fața autorităților sovietice comuniste ce au deportat-o în Siberia pentru 15 ani, nici în fața propriului fiu, care a izgonit-o din casa lui, răbdând toate cu încredere în mila lui Dumnezeu.</p> <p>De asemenea, aducem cinstire astăzi și <strong>sfintelor femei care, deși s-au născut în afara României, au fost asimilate de conștiința populară ca sfinte românce</strong>, întrucât ocrotesc de secole pământul românesc prin moaștelor lor. Astfel, aducem laudă <strong>Sfintei Mucenițe Tatiana de la Craiova (†225)</strong>, care s-a născut la Roma și, mărturisind pe Hristos, după multe chinuri, a fost decapitată; <strong>Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi de la Huși (282-</strong> <strong>303)</strong>, care s-a născut în Nicomidia (Asia Mică) și, pătimind chinuri grele pentru credința în Hristos Dumnezeu în timpul împăratului Dioclețian, și-a încredințat sufletul în mâinile lui Dumnezeu; <strong>Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași (sec. XI)</strong>, care s-a născut în Epivata Traciei aproape de Constantinopol și, nevoindu-se în viața pustnicească, a dobândit de la Hristos darul facerii de minuni; <strong>Sfintei Mucenițe Filofteia de la Argeș (1206-1218)</strong>, care a viețuit aproape de Târnovo în Bulgaria și, fiind cuprinsă de dragostea față de Hristos și de oameni, împărțea celor săraci din hrana tatălui său, iar acela, văzând-o, uitând de dragostea părintească, a aruncat cu un topor spre ea, copila primind astfel cununa muceniciei. Dimpreună cu acestea, aducem cinstire și tuturor celorlalte sfinte femei de neam român, cunoscute și necunoscute, care au luminat și sfințit poporul nostru cu viețuirea lor sfântă.</p> <p lang=”ro-RO”><span style=”font-weight: bold;”>Pentru ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.</span></p> <p><a href=”http://basilica.ro/studiu-icoana-soborului-sfintelor-femei-romance/” target=”_blank” rel=””>Studiu despre Icoana Soborului Sfintelor Femei Românce AICI </a></p>