Lideri europeni de calibru, precum Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron se confruntă cu probleme tot mai mari, fie că vorbim de situația de la Bruxelles, fie de cea de la Paris, este concluzia a doua analize publicate azi de Politico. Comisia Europeană se confruntă simultan cu un val de nemulțumire din partea propriilor aliați politici și cu turbulențele economice generate de conflictul din Golf. Tabloul de ansamblu este unul al unei Europe tot mai fragile, conduse de lideri tot mai contestați, se arată în articole, din care vă prezentăm o compilație.

Ursula von der Leyen intră săptămîna aceasta într-una dintre cele mai dificile săptămîni ale mandatului său. Pe de o parte, chiar aliații săi tradiționali din Germania îi cer să demonteze „mașinăria de la Bruxelles”. Pe de altă parte, confruntarea dintre Washington și Teheran transformă o criză energetică într-un coșmar politic pentru centrul pro-european, deja șubrezit, al continentului.

Conservatorii germani îi pun Ursulei cuțitul la gît

Astăzi, von der Leyen participă la o întîlnire cu ușile închise cu grupul parlamentar conservator al cancelarului Friedrich Merz la Berlin — o întîlnire care promite să fie orice altceva decît cordială. Conservatorii germani au pregătit un document-strategie cu nu mai puțin de 27 de cerințe adresate Comisiei, obținut de Politico, intitulat „agendă pentru reducerea durabilă a birocrației la nivel european”.

Printre măsurile propuse se numără înființarea unui organ de supraveghere care să dețină un drept de veto fundamental asupra oricărei noi legislații propuse de Comisie — o reformă instituțională care ar necesita modificarea tratatelor europene. O altă propunere cere instituțiilor europene să adopte „o interpretare mai restrictivă a propriilor competențe” și să reducă numărul de angajați.

Mesajul politic este cît se poate de clar: răbdarea conservatorilor germani față de ritmul reformelor s-a epuizat. Merz, care se luptă să-și onoreze promisiunile electorale de relansare economică, și-a direcționat tot mai mult frustrarea spre Bruxelles. „Această mașinărie a Comisiei UE merge înainte și înainte și înainte”, a declarat cancelarul în septembrie, la un eveniment de afaceri de la Köln. „Trebuie să aruncăm o cheie în angrenajele acestei mașinării de la Bruxelles, ca să o oprim.”

Contextul economic face presiunea și mai acută: săptămîna trecută, guvernul german și-a înjumătățit prognoza de creștere pentru 2026, economia confruntîndu-se cu vînturi potrivnice suplimentare generate de conflictul din Iran.

Războiul din Iran, un coșmar politic pentru Europa

Criza iraniană reprezintă cel de-al doilea front care amenință să destabilizeze Europa politică. Blocarea Strîmtorii Hormuz menține prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril, iar efectele se propagă în cascade: energie mai scumpă, inflație în alimentație, transport și locuințe — lovind cel mai dur gospodăriile cu venituri mici și medii.

„Din punct de vedere politic, aceasta creează spațiu pentru neîncredere — nu doar față de guvernele naționale, ci față de capacitatea instituțiilor europene de a-i proteja pe cetățeni de șocurile externe”, avertizează Seamus Boland, președintele Comitetului Economic și Social European.

Europa se confruntă acum cu o perspectivă tot mai clară de stagflație: creștere economică anemică lovită simultan de inflație. Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a confirmat că prognoza economică de primăvară, așteptată în a doua jumătate a lui mai, va fi revizuită în scădere. Germania și Italia — împreună reprezentînd peste o treime din PIB-ul UE — și-au redus deja propriile estimări pentru 2026.

Bruxelles-ul propune pachete de măsuri — reduceri de taxe pe electricitate, scheme sociale, reduceri de TVA, subvenții pentru tehnologii curate — dar marja de manevră este extrem de îngustă. Multe state membre duc încă povara datoriilor acumulate în perioada pandemiei și a crizei energetice din 2022, lăsînd puțin spațiu fiscal pentru intervenții masive.

Macron, în corzi: extrema dreaptă e aproape de președinția Franței

Emmanuel Macron a ieșit și el la rampă vineri, la Atena, cu un discurs deopotrivă alarmist și beligerant. „Nu ar trebui să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, unul rus și unul chinez sunt cu toții împotriva europenilor”, a declarat liderul francez după întîlnirile cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. „Acesta este momentul potrivit să ne trezim.”

Numai că propria sa poziție internă îl face un avocat tot mai vulnerabil al cauzei europene. Franța este descrisă drept „cel mai mare premiu” pentru populiști: dacă tendințele se mențin, alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea aduce Rassemblement National al lui Marine Le Pen la Élysée, cu unde de șoc la nivelul întregii Europe.

Macron a folosit întîlnirea de la Atena și pentru a ataca planul de rambursare a datoriei comune europene emise în perioada pandemiei — €25 de miliarde pe an din 2028 — cerînd eșalonarea acesteia. „Ne-am îndatorat în timpul Covid. Astăzi, unii ne spun că trebuie să rambursăm rapid”, a spus el. „Este prostesc.”

Declarația rezumă, fără să vrea, starea întregului proiect european în acest moment: lideri importanți certați între ei asupra datoriilor, o Comisie asediată din dreapta propriei familii politice, o economie în stagflație și un conflict extern pe care nimeni nu îl controlează. Bruxelles-ul merge „înainte și înainte și înainte” — dar tot mai puțini mai vor să îl urmeze, conchide Politico. (Traducere și adaptare B.T.I.)