<p><span style=”font-weight: bold;”>”MĂ UIT ÎN CONȘTIINȚA MEA: AM PRIVIREA SLOBODĂ. ÎNTREG PATRIMONIUL NEAMULUI ÎL VĂD ÎNAINTE, – ARDEALUL, VECHIUL REGAT, BUCOVINA, BASARABIA… ÎNTREAGĂ CLĂDIREA MĂREAȚĂ A UNITĂȚII NOASTRE NAȚIONALE – SUBT TEMELIILE EI SUNT ZIDITE ȘI VISURILE MELE DE DEMULT.”</span> – <a href=”http://www.activenews.ro/persoane/Octavian-Goga-5297″>OCTAVIAN GOGA</a></p> <p>FOTO SUS: Chișinău, ROMÂNIA (anul 1926). Octavian Goga – primul bărbat din stânga-jos, marele poet român transilvănean militant pentru unitatea națională a tuturor românilor având în dreapta pe soția sa, Veturia Goga, la înființarea “Astrei” basarabene.</p> <p>Lângă Goga este generalul Vasile Rudeanu, urmat de Vasile Goldiș. În spatele acestuia sunt Onisifor Ghibu și Tiberiu Brediceanu. Onisifor Ghibu are în stânga pe Pantelimon Halippa, iar în dreapta pe soția sa Veturia Ghibu , apoi pe Ion Pelivan, părinte al mișcării de eliberare națională din Basarabia. Datorită activității sale, județul Bălți a fost primul județ din Basarabia care în 1918 s-a pronunțat pentru Unirea Basarabiei cu România. Sfatul Țării și-a început activitatea la 21 noiembrie/decembrie 1917. </p> <p>La prima ședință, Ion Pelivan spunea:<i> „Turcul ne lăsa să ne rugăm lui Dumnezeu în limba noastră și în bisericile noastre, de care nu s-a atins. El nu ne silea să învățăm turcește. […] De accea, când s-a aflat la 1812 că partea cea mai mănoasă a Moldovei trebui să treacă la Rusia, strămoșii noștri s-au cutremurat.” </i></p> <p> </p> <p><span style=”font-weight: bold;”>FOTO JOS: Ciucea, județul Cluj/ROMÂNIA (sâmbătă 7 mai 1938). Marele poet român Octavian Goga în ziua morții sale. În timpul funeraliilor naționale organizate la București, întreaga țară a fost cuprinsă de un doliu adânc.</span></p> <p>La data de 14 mai, o imensă mulțime l-a condus pe ultimul drum pe marele patriot și prestigios poet român din Transilvania, Octavian Goga (1 aprilie 1881 – 7 mai 1938), unul dintre liderii mișcării naționaliste românești. A fost prim ministru și lider al Partidului Național Creștin înlăturat în anul 1938 de la guvernare de dictatorul/dezertorul Carol 2.</p> <p>După decesul survenit la 7 mai la Ciucea/Cluj, fusese adus la București și așezat miercuri 11 mai, în rotonda Ateneului Român unde s-a oficiat slujba religiasă și unde a stat până sâmbătă 14 mai când a avut loc înhumarea cu onoruri de funeralii naționale, la cimitirul Bellu din București. Ulterior, rămășițele sale pământești au fost mutate la Ciucea, în județul Cluj, unde se află și astăzi, fiind înhumat în mausoleul din cadrul Muzeului Memorial Goga.</p> <p>Octavian Goga devenit mesager al aspirațiilor naționaliste ale românilor transilvăneni, a fost ales în septembrie 1906, secretar literar al Asociației transilvană pentru literatura română și cultura poporului român (ASTRA), urmând ca, împreună cu Octavian C. Tăslăuanu, să politizeze activitățile celui mai important așezământ cultural din Transilvania. Prin articole publicate în revista „Țara noastră” a adoptat o poziție critică față de abuzurile la care erau supuși țăranii români sub jugul de fier austro-ungar. Ca consecință a acestor atitudini, Goga a fost deținut în iarna anului 1911 timp de o lună în penitenciarul din Seghedin, unde a fost vizitat de Caragiale, care a protestat în articolul „Situație penibilă” împotriva arestării. După doi ani, în 1913, Goga a fost arestat din nou, la Seghedin.</p> <p>După izbucnirea Primului Război Mondial, Goga s-a stabilit în România, continuând lupta pentru alipirea Transilvaniei la România și pentru desăvârșirea unității statale române. S-a lansat într-o amplă campanie publicistică în ziarele „Adevărul” și „Epoca” asupra situației fraților de peste Carpați, supuși la persecuții. A semnat, alături de Octavian Tăslăuanu, Onisifor Ghibu și Sebastian Bornemisza, scrisoarea ziariștilor ardeleni refugiați în România („Epoca”, 15 iunie 1915), cu scopul de a continua activitatea publicistică în vederea alipirii Transilvaniei.</p> <p>La 14 decembrie 1914 s-a desfășurat „Congresul extraordinar al Ligii Culturale” (președinte V. Lucaciu, vicepreședinte: Barbu Ștefănescu Delavrancea, secretar: Nicolae Iorga, iar Goga era membru al comitetului, ca reprezentant al Transilvaniei.</p> <p>La întrunirea organizată de „Liga politică a tuturor românilor”, la București, în ziua de 15 februarie 1915, declara: „Pentru jertfa de mâine am trecut granița, să venim în Țara Românească. Noi ne-am pierdut țara, noi ne-am pierdut patria, dar avem încă capetele noastre. Vi le dăm dumneavoastră, faceți ce vreți cu ele. Ele pot să cadă, Ardealul nu poate cădea”.</p> <p>Din cauza activității sale politice în România, guvernul maghiar de la Budapesta i-a intentat lui Goga – ca cetățean austro-ungar – un proces de înaltă trădare, fiind condamnat la moarte în contumacie. S-a înrolat în armata română și a luptat ca soldat, în Dobrogea. La încetarea ostilităților și semnarea păcii de la București, Goga a fost nevoit să părăsească România, plecând în Franța. În vara anului 1918 s-a constituit la Paris „Consiliul național al unității române”, forum de presiune asupra marilor puteri pentru obținerea unității statale românești. La începutul anului 1919, Goga s-a reîntors în România Mare.</p> <p><img src=”https://www.activenews.ro/documente/Octavian Goga pe Catafalc.jpg” alt=”” border=”0″ style=”margin-top:0px;margin-right:0px;margin-bottom:0px;margin-left:0px;;width:2048px;;height:1304px;” /> </p>