Specialiștii de la Apele Române contrazic minciunile useriste despre barajul Surduc-Siriu

Chiar dacă nu a fost pe placul propriilor colegi de partid, ca să nu mai amintim de activiștii de mediu grupați în diferite structuri neguvernamentale, ministra Diana Buzoianu a dat undă verde pentru continuarea și finalizarea lucrărilor la complexul hidroenergetic de la Surduc.

Ministrul Mediului anunța, la finalul lunii martie, că a fost pApele us în transparenţă proiectul de acord de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu. Tot atunci a recunoscut și faptul că subiectul hidrocentralelor a fost „prea mult timp politizat şi aruncat în extreme pentru capital politic”: „Eu aleg să avem analize temeinice şi să fie introduse toate condiţiile prevăzute de lege pentru a ne asigura că locuitorilor din zonă nu le vor fi afectate vieţile. Da, se poate şi creşte capacitatea energetică a României. Dar se pot şi proteja mediul şi comunităţile din zonă”. Neoficial, se spune că ministra Buzoianu a opus rezistență la propunerile unor structuri politice care nu agreează ingerințele activiștilor de mediu în proiecte de importanță strategică, cum sunt cele de care depinde capacitatea de producere a energiei electrice din surse regenerabile la nivel național, și a amânat cât a putut de mult o măsură în genul anunțului făcut nu cu mult timp în urmă, prin care investiția de la Surduc poate fi reluată.

La Buzău, un deputat USR, Marius Alexandru, și un profesor universitar, Stefan Constantin Petriceanu, președinte și membru fondator al Asociației Social-Culturale „Tainița Baştinei”, dar și președintele organizației municipale USR Buzău, au acționat constant cot la cot cu activiștii de mediu pentru a determina autoritățile să renunțe la continuarea proiectului.

Faptul că ministrul Mediului, Diana Buzoianu, era colega lor de partid, le alimenta orgoliile de apărători ai mediului, și dacă tot erau în „luptă”, și ale cetățenilor din zonă, care ar fi putut resimți efecte nocive ca urmare a punerii în funcțiune a barajului respectiv, după calculele și datele prezentate în special de politicianul userist Petriceanu.

După ce lucrurile au reintrat în normalitate, odată cu unda verde din partea ministrei Buzoianu, părțile direct implicate par să-și focuseze eforturile pe respectarea a câteva condiții stricte, solicitate de la nivelul Ministerului Mediului, pentru a fi redus la minim impactul acelor elemente de calitate „pentru care au fost identificate mecanisme cauză-efect”. Măsurile care vor fi luate se referă  la măsurile de bază, obligatorii, dar și la măsuri privind asigurarea unui debit ecologic, de servitute şi îmbunătățirea „conectivității longitudinale”, așa cum este precizat în materialele de specialitate, precum și la publicarea tuturor datelor de monitorizare de la stațiile automate online pe site-ul beneficiarului și transmiterea acestora către  Apele Române în timp real.

Reprezentanții la Buzău ai instituției sus-amintite, Apele Române, nu și-au făcut simțită prezența în abordarea problematicii generate de implementarea investiției de la Surduc. După anunțul ministrei Buzoianu, specialiști de la Administrația Bazinală Buzău-Ialomița au declarat, pentru OPINIA, sub anonimat, că toate condițiile cerute de șefa Ministerului Mediului sunt realizabile. Cu alte cuvinte, ei susțin că obiectivul final al investiției de la Surduc va putea fi atins, chiar dacă nu la cotele prevăzute de proiectul inițial, așa cum în aval de baraj pe albia pârâului Bâsca Mare, care se continuă, de la confluența cu Bâsca Mică, sub numele de Bâsca Roziliei, va curge apă.

Pe de altă parte, este de apreciat atitudinea autorităților locale din comuna Gura Teghii, reprezentate de primarul Adrian Chirac, cel care a ales ca pe durata acțiunilor civice organizate de consăteanul său, profesorul universitar userist Ștefan Petriceanu, să se mențină într-o poziție rezervată. În timp ce Ștefan Petriceanu răspândea știri cu conținut alarmist, cum că „5.000 de oameni din zonă” nu ar mai avea acces la apă, primarul Chirac prezenta o componentă importantă a unui proiect local pentru aducțiunea apei potabile în rețeaua locală, prin accesarea și captarea unei surse de apă situată în punctul Vâna Boului, la poalele muntelui Penteleu. „Alimentarea comunităților noastre cu apă potabilă este un program care nu depinde de investiția de la Surduc. Sursele noastre de captare nu sunt în zona de incidență a barajului. În ce privește asigurarea apei în aval de baraj, cred că asta este strict treaba specialiștilor, a celor de la Apele Române, de exemplu”, a spus primarul Adrian Chirac pentru OPINIA.

Proiect de interes național

Proiectul hidrocentralei Surduc-Siriu a primit, la jumătatea acestei luni, acordul de mediu, după ce, în decembrie 2025, Ministrul Mediului a cerut Hidroelectrica, titularul proiectului „Creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor şi asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu”, revizuirea raportului de evaluare a impactului asupra mediului, în urma unei vizite pe care Diana Buzoianu a făcut-o în Buzău. Pentru Ministerul Mediului, AHE Surduc–Siriu se înscrie în categoria infrastructurilor strategice pentru securitatea energetică, contribuind nu doar la producția de energie electrică, ci și la serviciile de sistem esențiale funcționării Sistemului Energetic Național, respectiv reglaj de frecvență, echilibrare și flexibilitate operațională. Aceste funcții devin cu atât mai importante în contextul creșterii ponderii surselor variabile (eolian și solar), care necesită capacități flexibile și predictibile pentru stabilizarea rețelei, potrivit comunicatului de presă al Ministerului Mediului.

Reamintim că în vara anului 2022, Comunitatea Declic a reușit să obțină, printr-o decizie definitivă a Curții de Apel Cluj, anularea autorizaţiei de construire pentru proiectul Hidroelectrica care urma să fie pus în practică pe râul Bâsca Mare din Munţii Buzăului. Activiștii de mediu susțineau că râul se afla la un pas de un dezastru ecologic, deoarece proiectul Hidroelectrica viza devierea cursului de apă Bâsca Mare printr-un tunel direct prin munte, către Captarea de la Surduc, ce deservește hidrocentrala Nehoiașu II. Aceștia spuneau că, astfel, râul ar fi fost secat, iar întreg situl protejat Natura 2000 Penteleu ar fi rămas fără principalul său habitat acvatic, râul Bâsca Mare. Mai mult decât atât, ei susțineau că asanarea cursului de apă ar afecta și debitul râului Buzău.