<p><span style=”font-weight: bold;”>Sfântul Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruință este sărbătorit, în fiecare an, pe 23 aprilie, data decapitării sale, la vârsta de numai 28 de ani. Sfântul s-a născut în Capadocia, din părinți creștini și a fost conducător de oaste în vremea împăratului Dioclețian (sec. al IV-lea). Refuzând să aducă jertfe sau să se închine zeilor păgâni, considerați demoni, în tradiția creștină, <a href=”http://www.activenews.ro/cultura-biserica-ortodoxa/INDRAZNESTE-VITEAZULE-GHEORGHE-Cele-13-patimiri-ale-Sfantului-Mare-Mucenic-Gheorghe-in-iconografie-188926″ target=”_blank”>Sfântul Gheorghe a fost întemnițat și apoi martirizat</a>. </span></p> <p>Cei care își mărturiseau pe față credința în Hristos, la acea vreme, erau torturați, cu scopul de a fi forțați să se lepede de crezul lor. Astfel, a fost supus unui întreg „tratament”: a fost lovit cu sulița, tras pe roată, îngropat în var, i-au fost puse lespezi de piatră pe piept, dar nicio tortură nu a fost suficient de dureroasă pentru a-l forța să renunțe la credința sa. Deși ar fi trebuit să fie mort de mult, Sfântul nu murea, ci <strong>„cu ajutorul dumnezeiescului înger a rămas el sănătos.”</strong> (Sinaxar)</p> <p><strong>„Și venind la Hristos și Alexandra, împărăteasa, a mărturisit pe Hristos-Dumnezeu înaintea tiranului. Au crezut și alții, mulți, în Hristos, văzând că Sfântul a ieșit sănătos dintr-o varniță în care fusese aruncat. După aceasta i-au încălțat picioarele cu încălțăminte de fier ce avea cuie și l-au silit să alerge. Ci iarăși au pus de l-au bătut, fără de nici o milă, cu vine de bou uscate. Iar Magnențiu, cerând semn ca să învieze pe un mort din cei ce erau îngropați, din mormintele ce erau acolo, care erau de multă vreme morți, și făcând Sfântul rugăciune deasupra mormântului, a înviat mortul și s-a închinat Sfântului, și a slăvit Dumnezeirea Lui Hristos.”</strong> (Sinaxar)<img src=”https://www.activenews.ro/documente/Sfantul-Mare-Mucenic-Gheorghe-Icoana.jpg” alt=”” style=”margin-top:0px;margin-right:0px;margin-bottom:0px;margin-left:0px;;width:600px;;height:746px;” border=”0″ /></p>Pentru toate minunile pe care Sfântul Gheorghe, ajutat de Dumnezeu, le-a făcut și îngrijorat de faptul că din ce în ce mai mulți oameni încep să creadă în Hristos, împăratul Dioclețian a poruncit să fie tăiate capetele Sfântului, cât și al împărătesei sale Alexandra, care se convertise la creștinism: <strong>„Deci venind mulți la Hristos, pentru ceea ce vedeau, și încă pentru că Sfântul Mucenic Gheorghe intrând în capiștea idolilor, a poruncit unui chip idolesc cioplit, ca să spună dacă este el Dumnezeu, și de i se cuvine să i se închine lui oamenii. Iar demonul cel ce era într-însul plângând a răspuns că unul este Dumnezeu adevărat: Hristos și dintr-aceasta s-au tulburat idolii toți și au căzut și s-au sfărâmat (…); iar împăratul a poruncit ca să taie pe Sfântul și pe Alexandra, împărăteasa, cu sabia”</strong>.(Sinaxar)<br /> <br /> În iconografia creștină, Sfântul Gheorghe este reprezentat călare pe un cal, străpungând cu o suliță gâtul unui balaur care zbiară. Această imagine a Sfântului Gheorghe, doborând balaurul apare și pe Steagul Moldovei, aflat la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag este scrisă rugăciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe: <strong>”O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Țării Moldovei. Păzește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Și aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43 an al Domniei Sale”</strong>. Deasemenea, pecetea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei poartă chipul Sfântului Gheorghe, înfățișat pe steagul de luptă al Sfântului Ștefan cel Mare.<br /> <br /> Numele Gheorghe/George este cel mai răspîndit printre popoarele creștine și marele mucenic este protectorul a numeroase țări și orașe. De altfel, statul Georgia îi poartă numele.<br /> <br /> Sfântul Gheorghe a fost ales protectorul Angliei (încă din secolul XII, de către Richard Inimă-de-Leu), Georgiei (de către regele Georgi al V-lea Strălucitul, în veacul al XIV-lea), Cappadociei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei, Etiopiei, Palestinei, Rusiei, Portugaliei, Greciei, Muntenegrului, Aragonului, Cataloniei, Germaniei, Siciliei și Tirolului; sau al orașelor Constantinopol, Lod, Moscova, Londra, Montréal, Suceava, Barcelona, Milano, Geneva, Veneția, Ferrara, Amersfort, Ptuj, Freiburg și Koblenz. <span style=”font-weight: bold;”>În România, numeroase localități îi poarte numele – între care Sfântu Gheorghe și Giurgiu (românizarea numelui Sfântului în italiană) – cât și un braț al Dunării. </span><br /> <span style=”font-weight: bold;”><img src=”https://www.activenews.ro/documente/Steagul lui Stefan cu Sf Ghe.jpg” alt=”” style=”margin-top:0px;margin-right:0px;margin-bottom:0px;margin-left:0px;;width:781px;;height:960px;” border=”0″ />Armata Română este pusă sub ocrotirea purtătorului de biruință încă din vremea voievodului Ștefan. LA MULȚI ANI purtătorilor numelui Sfântului de azi și Doamne, miluiește-i pe cei ce i l-au purtat ieri!</span><br /> <br /> <p> <iframe width=”560″ height=”315″ src=”https://www.youtube.com/embed/jHNOIMuksDA?si=U4ZXdwzzn1idiFfn” title=”YouTube video player” frameborder=”0″ allow=”accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share” referrerpolicy=”strict-origin-when-cross-origin” allowfullscreen=””></iframe></p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Silviu Andrei Vlădăreanu: </span><br /> „Sfântul Gheorghe s-a născut pe la sfârșitul secolului 3, în Capadocia, însă, după ce i-a murit tatăl, mama l-a luat și s-au mutat în Palestina unde aveau rude. Fiind un bun mânuitor al armelor, Sfântul Gheorghe s-a făcut remarcat de tânăr și, la vârsta de numai 20 de ani, a ajuns conducător de oaste.</p> <p>În plină aplicare a decretului anticreștin dat de împăratul Dioclețian, Sfântul Gheorghe a ales să își mărturisească credința în mod public și l-a înfruntat pe împărat cu îndrăzneală, de față cu toți ceilalți conducători de oști, mărturisind că este creștin și arătându-i că săvârșește nedreptate față de niște oameni care nu îi greșiseră cu nimic și care se închină Dumnezeului celui adevărat, iar nu idolilor fără viață.</p> <p>Împăratul a încercat întâi să-l recâștige, făgăduindu-i mai mare cinste la curte, apoi a poruncit să fie întemnițat și supus la cumplite cazne. Pe toate sfântul le-a primit în tăcere până când împăratul a pouncit să i se taie capul.<br /> Un episod mai puțin cunoscut este ajutorul pe care Sfântul Gheorghe l-a dat sfântului voievod al Moldovei Ștefan cel Mare într-una dintre cele mai grele bătălii ale sale cu otomanii, probabil chiar în bătălia de la Vaslui.</p> <p>Se spune că, văzând atâta mulțime de dușmani, Ștefan cel Mare s-a îndoit și s-a temut, ca un om, și s-a mâhnit în inima lui. Iar Sfântul Mare Mucenic Gheorghe i s-a arătat în vis și i-a zis: „Îndrăznește în Domnul și să nu te temi de această mulțime, ci în zori adună oștile tale și le trimite asupra vrăjmașilor lui Hristos, cu glas de trâmbiță și alai. Și în aceasta vei cunoaște puterea lui Dumnezeu, care acum te ajută, căci pentru aceasta sunt eu trimis.”</p> <p>Trezindu-se din somn voievodul și cugetând la vedenie, nu s-a mai îndoit de mila lui Dumnezeu, ci a adunat oastea sa și, așa cum primise sfat, a folosit trâmbițe și a atacat dis-de-dimineață pe potrivnici și i-a nimicit.</p> <p>Astăzi analiștii militari consideră că alegerea de a ataca în zori, când era ceață densă cât și de a folosi buciume, trâmbițe și tobe au fost elementele cheie ale strălucitei victorii de la Vaslui.</p> <p>Sfântul Gheorghe a fost soldat și, iată, chiar l-a sprijinit pe sfântul voievod Ștefan cel Mare în război. Război de apărare. Cândva ne mândream și noi ca neam că suntem dintre cei care au purtat numai războaie de apărare. De când producem armament care e folosit și pentru crime de război am cam schimbat categoria…”<br /> <br /> SF. GHEORGHE ȘI… CRIMELE DE RĂZBOI<br /> „SINAXAR” – o rubrică de Silviu Andrei VLĂDĂREANU,<br /> în „LUMINA CREDINȚEI” – o emisiune Radio România Actualități din 19 aprilie 2026</p> <p>Cât privește semnificația numelui Gheorghe, acesta vine de la cuvântul grecesc <strong>geos</strong>, „pământ”, și <strong>orge</strong>, „a semăna” – deci agricultorul. Cu toate acestea, se mai spune că numele Gheorghe și-ar avea rădăcina în <strong>gerar,</strong> „sfânt” și <strong>gyon</strong>, „luptă”, adică sfântul luptător. VIDEO: <iframe src=”https://www.youtube.com/embed/K13DIvstWnY” title=”YouTube video player” allow=”accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture” allowfullscreen=”” width=”560″ height=”315″ frameborder=”0″></iframe></p>