<div><span style=”font-weight: bold;”>CJUE a stabilit marți că Ungaria a încălcat legislația comunitară prin interzicerea accesului minorilor la conținut LGBTQ+, impunând Budapestei eliminarea acestor prevederi legislative, scrie <a href=”http://www.politico.eu/article/eu-top-court-strikes-down-hungarys-anti-lgbtq-rules/” target=”_blank” style=”color: rgb(239, 0, 27);”>Politico</a>. Măsura nu este însă obligatorie ci depinde de factorul intern, respectiv de noua guvernare a partidului Tisza al fostului membru de vârf al Fidesz, Péter Magyar.</span></div> <div><br /> </div> <div>Curtea a dat dreptate Comisiei Europene, care a inițiat procedura de infringement, subliniind că măsurile legislative maghiare constituie „o ingerință deosebit de gravă în mai multe drepturi fundamentale”.</div> <div><br /> </div> <div>Litigiul vizează legea adoptată de Ungaria în 2021, care restricționează sau interzice „promovarea” homosexualității și a tranziției de gen în mediile accesibile copiilor. Budapesta a inclus aceste prevederi sub pretextul alinierii la normele UE privind protecția minorilor în fața conținutului dăunător.</div> <div><span style=”font-weight: bold;”><br /> </span></div> <div><span style=”font-weight: bold;”>La momentul adoptării legii, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat inițiativa drept „o rușine”, promițând utilizarea tuturor pârghiilor legale pentru protejarea drepturilor cetățenilor europeni.</span></div> <div><br /> </div> <div>În ciuda presiunilor, guvernul de la Budapesta a continuat campania de restricționare, interzicând anul trecut evenimentele Pride și autorizând utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială biometrică pentru identificarea organizatorilor și participanților la astfel de manifestări. Cu toate acestea, <span style=”font-weight: bold;”>Budapesta a avut parte de o manifestație LGBT cu oficiali europeni și turiști activiști homosexuali de sute de mii de participanți, fără ca cineva să fie sancționat.</span></div> <div><br /> </div> <div>Avocatul general al Curții a argumentat anterior că Ungaria „s-a îndepărtat semnificativ de modelul unei democrații constituționale”, criticând legislația pentru că pornește de la premisa că viața persoanelor „non-cisgen” nu are o valoare egală cu cea a persoanelor „cisgen” (nu știm ce înseamnă – n.n.).</div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Péter Magyar, câștigătorul recentelor alegeri, a salutat decizia, pledând pentru libertatea de întrunire și pentru o Ungarie în care cetățenii nu sunt stigmatizați pentru orientările lor. „Am declarat clar că, potrivit partidului Tisza și milioanelor de maghiari care îl susțin, fiecare poate trăi cu cel pe care îl iubește, atât timp cât nu încalcă legile și nu îi rănește pe alții”, a declarat Magyar.</span></div> <div><br /> </div> <div>Comisia Europeană poate solicita acum sancțiuni financiare, în cazul în care Guvernul Ungariei refuză să se conformeze deciziei.</div> <div><br /> </div> <div>„Salutăm această decizie istorică. Este pentru prima dată când Curtea constată o astfel de încălcare a unei prevederi cheie privind valorile UE”, a declarat Eva Hrncirova, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. <span style=”font-weight: bold;”>„Mingea este acum în terenul Ungariei; Guvernul de la Budapesta trebuie să pună în aplicare decizia.”</span></div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Până la momentul redactării acestui material, Guvernul ungar și delegația partidului Tisza în Parlamentul European nu au oferit un punct de vedere oficial.</span></div>