Managerul interimar al muzeului, Cornel Ilie, a dat asigurari ca autenticitatea pieselor nu ridica niciun semn de intrebare, iar coiful, desi usor deformat, va fi restaurat conform standardelor. Oficialii subliniaza ca revenirea acestor obiecte reprezinta un moment important pentru patrimoniul national si pentru cooperarea internationala.Oficial olandez: ,,Tezaurul european este din nou acolo unde ii este locul”Directorul Muzeul Drents, Robert van Langh, prezent la Bucuresti, a vorbit despre importanta recuperarii artefactelor si despre colaborarea dintre autoritati:,,Tezaurul european este din nou acolo unde ii este locul. De-a lungul intregii istorii a muzeelor occidentale un furt presupunand folosirea explozibilului este unic si fara precedent. Acest atac a pus la grea incercare prieteniile, in vreme ce tocmai aceste relatii dintre muzeele noastre au pus bazele acestei remarcabile expozitii pe care am organizat-o impreuna. Din punctul meu de vedere, astazi, putem sa constatam ca adevaratele prietenii pot supravietui acuzatiilor, furiei sau unor teorii ale conspiratiei. Multumita neobositelor eforturi conjugate ale autoritatilor din Romania si din Olanda putem astazi sa sarbatorim reintoarcerea mult-asteptata a coifului de aur si a doua dintre cele trei bratari regale dacice. Demersurile politiei si ale autoritatilor judiciare din ambele tari au fost cu adevarat notabile”.Acesta a facut si un apel pentru recuperarea celei de-a treia bratari disparute:,,As dori sa reiterez apelul pe care l-am facut in Olanda, la intoarcerea acestor comori, si inca o data saptamana trecuta, in tribunal: oricine are informatii cu privire la locul unde se afla cea de-a treia bratara, rog sa ne informeze. Sa ne ajute pentru ca si aceasta bratara sa se intoarca in siguranta acasa, aici, la Bucuresti”.Artefactele, expuse inainte de restaurarePotrivit conducerii MNIR, piesele vor putea fi vazute de public pentru o perioada limitata, exact in starea in care au fost recuperate, ca parte a unui demers de transparenta si constientizare.,,Pentru o perioada de zece zile, Coiful de la Cotofenesti si cele doua bratari regale dacice recuperate vor fi expuse public la Muzeul National de Istorie a Romaniei, in starea in care au fost recuperate, inainte de intrarea in procesul de restaurare. Credem ca publicul are dreptul sa le vada astfel: nu doar ca obiecte splendide, ci ca martori ai unei incercari, ai unei pierderi aproape ireparabile si ai unei reveniri pe care o datoram cooperarii dintre institutii si perseverentei autoritatilor”.Coiful, afectat, dar recuperabilReprezentantii muzeului au precizat ca piesa centrala a tezaurului, coiful de la Cotofenesti, prezinta unele deteriorari, insa acestea nu pun in pericol restaurarea completa.,,Coiful are un obrazar afectat, s-a desprins o parte de pe o urma veche a restaurarii. Procesul de restaurare va fi mai usor. Este putin ovalizat, deformat, insa vom face o serie de investigatii, vom stabili metodele prin care se va interveni pentru a-l restaura asa cum se cuvine. Nu este ceva care sa fie complicat. Vom avea si o colaborare cu colegii olandezi”.Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a subliniat ca aceste obiecte vor ramane accesibile publicului si dupa finalizarea restaurarii, inclusiv prin expozitii itinerante la nivel national.,,Da. Accesibilitatea este conditie sine qua non a patrimoniului (…). Daca expunerea de la Bucuresti este prima reintalnire, itinerarea (de dupa restaurare) trebuie sa fie momentul in care aceasta este impartasita la scara nationala. Conferinta, expunerea si itinerarea nu sunt si nu trebuie privite ca niste forme exhaustive ale campaniei, ci ca prime repere ale unei constructii deschise dezvoltarii succesive”.Bratarile, bine conservateSpre deosebire de coif, cele doua bratari dacice recuperate nu prezinta urme vizibile de distrugere. Acestea sunt piese plurispiralice din aur, descoperite la Sarmizegetusa Regia, datate in secolul I i.Hr., cu detalii decorative complexe, inclusiv capete de animale stilizate si motive incizate.Coiful princiar de la Cotofenesti, descoperit in judetul Prahova si datat in secolul IV i.Hr., este una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului romanesc. Realizat din tabla de aur si decorat cu motive complexe, acesta prezinta atat elemente simbolice, cat si scene ritualice. In urma furtului si a manipularii, piesa prezinta deformari, fisuri si urme de lovituri, insa specialistii sunt optimisti in privinta restaurarii si readucerii sale la forma originala.