Acest proiect, elaborat sub presiunea implementarii Planul National de Redresare si Rezilienta (Jalonul 34 – Intrarea in vigoare a actelor juridice pentru desemnarea zonelor de protectie stricta), risca sa genereze un val de restrictii suplimentare, fara o analiza serioasa a efectelor sociale si economice asupra comunitatilor locale.Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, si-a asumat sa implementeze: Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Directivele Habitate si Pasari si obiectivele Pactului Verde European, prin care este prevazuta: protejarea a cel putin 30% din suprafata terestra si maritima a UE si instituirea unui regim de protectie stricta pentru cel putin 10% din aceste suprafete. Aceste obiective sunt comune tuturor statelor membre si nu impun, in sine, interzicerea activitatilor traditionale sau economice acolo unde acestea sunt compatibile cu mediul.Conform documentelor oficiale, Romania are deja aproximativ 23,5% din suprafata terestra protejata, detine unele dintre cele mai valoroase ecosisteme naturale din Europa, are un procent semnificativ de habitate in stare buna de conservare. Asadar, Romania nu porneste de la zero, ci de la o pozitie deja avansata in ceea ce priveste conservarea biodiversitatii. Problema reala nu este existenta obligatiilor europene, ci modul in care acestea sunt implementate la nivel national.Metodologia propusa de ministerul Mediului schimba fundamental filosofia aplicarii obiectivelor de protejare si conservare a habitatelor: introduce regimuri de non-interventie, unde activitatile umane pot fi complet eliminate; transforma activitatile agricole traditionale in activitati permise doar daca servesc biodiversitatii; permite extinderea restrictiilor si asupra unor zone care nu sunt in prezent arii protejate; nu ofera garantii reale de compensare pentru cei afectati.Metodologia propusa introduce un principiu extrem de restrictiv: in noile zone desemnate vor fi permise doar acele activitati care nu afecteaza sau chiar contribuie la procesele naturale. Aceasta schimbare aparent tehnica ascunde o realitate grava: activitatile economice, agricole si chiar cele traditionale devin tolerate doar daca servesc obiectivelor de conservare, nu nevoilor oamenilor.In prezent, in zonele de protectie integrala (ZPI) din parcurile nationale si naturale, cositul si pasunatul sunt permise comunitatilor locale, in conditii reglementate si cu respectarea echilibrului ecologic. Prin introducerea Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate, aceste activitati: pot fi complet interzise in zonele de non-interventie sau vor fi drastic limitate in regim de ,,management activ”, fiind permise doar in masura in care contribuie la conservarea biodiversitatii. Cu alte cuvinte, agricultorii nu vor mai putea decide liber modul de utilizare a terenurilor lor, chiar si in zone unde astazi aceste activitati sunt perfect legale.Proiectul permite includerea in ZPB a unor suprafete din afara actualelor arii protejate, precum si instituirea de zone tampon cu regim restrictiv. Aceasta inseamna ca noi terenuri pot intra sub regim de restrictie, fara ca proprietarii si comunitatile sa fie pe deplin protejati.Desi legislatia invoca acordul proprietarului pentru desemnarea ZPB, metodologia arata ca acesta se aplica doar in cazul unor zone noi, nu si pentru: zonele de protectie integrala (ZPI), zonele de protectie stricta (ZPS), rezervatiile naturale, padurile virgine si cvasi-virgine identificate inclusiv prin amenajamente silvice. In aceste cazuri, restrictiile pot fi extinse fara un nou acord explicit.Fara compensatii clare pentru cei afectati – un aspect grav este lipsa oricarei scheme clare de compensare pentru: fermieri, proprietari de terenuri, comunitati locale. Statul impune restrictii, dar nu spune cine suporta costul economic al acestor decizii.Documentele oficiale arata clar ca adoptarea acestui ordin este impusa de un jalon din PNRR, sub amenintarea pierderii a peste 25 de milioane de euro. In aceste conditii, exista riscul ca interesul financiar de moment sa prevaleze asupra interesului national si al cetatenilor pe termen lung.Valeriu Munteanu: ,,Protejarea naturii nu poate insemna sacrificarea oamenilor. Romania are o biodiversitate valoroasa care trebuie protejata, dar nu prin masuri impuse de sus, fara dialog real si fara respect pentru comunitati. Nu putem transforma zone intregi din tara in teritorii unde oamenii nu mai pot trai, munci sau folosi traditional resursele. Protectia mediului trebuie facuta impreuna cu oamenii, nu impotriva lor.”AUR solicita: transparenta totala in procesul de desemnare a ZPB; garantii clare pentru dreptul de proprietate; mentinerea activitatilor agricole traditionale; mecanisme reale de compensare pentru cei afectati; o evaluare socio-economica serioasa inainte de adoptarea oricaror restrictii.MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANTA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparenta la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026