‘Zilele Porților Deschise’, la Banca Națională a României și sucursalele din teritoriu

Banca Națională a României invită publicul interesat să participe la cea de-a șasea ediție a evenimentului Zilele Porților Deschise pentru a marca împlinirea a 146 de ani de la înființare, conform unui comunicat de presă. Evenimentul se va desfășura în perioada 23-24 aprilie 2026, când vor fi organizate tururi ghidate de aproximativ 30 de minute, fără programare prealabilă, în intervalul 11:00-19:00 (ultima oră de intrare fiind 18:00), în grupuri de maximum 20 de persoane.

‘Pe parcursul vizitelor publicul va avea acces în cele mai spectaculoase spații ale Palatului Vechi al BNR din strada Lipscani nr. 25 (inclusiv la sala Consiliului de Administrație și cabinetul istoric al Guvernatorului BNR), va afla informații inedite despre istoria noastră și va putea admira cele mai importante obiecte expuse în cadrul Muzeului BNR. Totodată, vizitatorii vor descoperi și fascinanta istorie a monedei naționale prin intermediul expoziției ‘Banii ne vorbesc: istoria leului de la metal la polimer’, realizată în colaborare cu Regia Autonomă Monetăria Statului și Regia Autonomă Imprimeria BNR, și vor admira câteva dintre lingourile din aur care fac parte din rezerva internațională a României. Accesul se va realiza prin str. Lipscani, nr. 25′, se arată în comunicat.

Banca centrală precizează că evenimentul se va desfășura, în aceeași perioadă, și în mai multe sucursale și agenții BNR din teritoriu, care vor fi deschise publicului: sucursalele regionale Cluj, Dolj, Iași, Timiș și agențiile Argeș, Bacău, Brăila, Buzău, Gorj, Maramureș, Mureș, Prahova, Sibiu și Suceava. În cadrul acestora sunt organizate secțiuni expoziționale dedicate începuturilor monedei naționale, istoriei bancnotelor românești, precum și istoriei tezaurului BNR evacuat la Moscova în timpul Primului Război Mondial.

BNR reamintește faptul că oferă permanent tururi ghidate gratuite pentru publicul interesat de moștenirea istorică, monetară și culturală a Băncii Naționale a României, cu programare prealabilă.

Pe de altă parte, Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat luni că persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind rolul băncilor și rolul băncii centrale, modul în care funcționează, dar și față de indicatori sau indici. ‘Persistă în discursul public neînțelegeri, confuzii privind, de exemplu, rolul băncilor, rolul băncii centrale. (…) Persistă și confuzii legate de indicatorii sau să spunem indicii care sunt folosiți în societate.(…) Discuția asta cu ROBOR-ul iar a apărut și tulbură societatea românească și eu cel puțin îmi dau seama cât de periculoasă este toată discuția asta. Nu pot să intru în foarte multe detalii. (…) Dar am citit raportul, raport greu, 500 de pagini, plus 300 de pagini de anexe. Numai ca să-l parcurgi, mi-a luat un weekend. Nu mă laud, vreau să spun că am vrut să văd dacă am progresat într-un fel în înțelegere. Se începe chiar bine și raportul curge, n-ai ce să-i reproșezi ce scrie acolo. Și începe bine. Se explică că ROBOR-ul este indicele pieței interbancare, al pieței monetare’, a precizat Mugur Isărescu.

El a menționat că înainte se spunea că ROBOR e calculat numai pentru creditele la diverși debitori, iar acum s-a înțeles faptul că avem cotații ferme care trebuie executate, nu cotații indicative.

‘După ce citești așa 500 de pagini ajungi la acuza principală, repet, spun numai elemente legate de ce e în dezbaterea publică acum, acuza principală că au loc niște înțelegeri neconcurențiale, un fel de cartelizare între băncile comerciale și, în consecință, te întrebi: se uită faptul că este indicele pieței monetare? Piața monetară e formată numai din banca națională și băncile comerciale. Piața monetară sau interbancară este esențială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeș și zicem: am majorat dobânda. Păi și ce dacă am majora-o dacă aia nu se duce în economie? Și prin ce se duce în economie? Prin piața monetară, pentru că banca centrală într-o economie de piață nu dă credite populației, asta de 35 de ani, nu dă credite societăților comerciale, băncile comerciale fac asta. Și atunci această piață monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară’, a explicat guvernatorul BNR. 

Există o investigație a Consiliului Concurenței referitoare la ROBOR, dar care, potrivit președintelui autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și, dacă vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Acesta a subliniat că raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu există încă o decizie finală, urmând o etapă foarte importantă, respectiv audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora.

‘Când adoptăm o decizie, o facem publică și oferim explicațiile necesare. Raportul investigației referitoare la ROBOR a generat deja numeroase dezbateri și speculații, deși nu avem încă o astfel de decizie finală. Nu este obișnuit, și nici util, să discutăm o propunere de decizie, care este probabil să sufere modificări, având în vedere că urmează o etapă foarte importantă: audierea băncilor și prezentarea argumentelor acestora, de care vom ține cont când vom lua decizia finală’, a precizat Chirițoiu, într-o declarație transmisă la solicitarea AGERPRES.

El a subliniat că, deși foarte important din punct de vedere economic și al eventualelor sancțiuni, din punct de vedere legal și procedural acest caz nu este unul neobișnuit. ‘ROBOR este esențial pentru funcționarea economiei, iar reglementările naționale privind acest indice au fost îmbunătățite, inclusiv ca reacție la controversele apărute în cazuri similare din alte țări. Investigația noastră nu vizează însă cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing prin care se stabilește indicele ROBOR. Independența acestor cotații este esențială pentru relevanța indicatorului și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență’, a adăugat Chirițoiu.

Acesta a precizat că legislația de concurență din România este pe deplin armonizată cu cea europeană și că investigații similare privind stabilirea unor indicatori financiari, precum ROBOR, au avut loc în numeroase state europene și în Statele Unite ale Americii, unele dintre acestea fiind finalizate cu sancțiuni semnificative. ‘Dacă în cazul nostru vor fi impuse amenzi, acestea vor fi substanțiale, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. Desigur, părțile care vor fi nemulțumite de decizia noastră se pot adresa Curții de Apel București și ulterior Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca în orice altă situație similară’, a punctat președintele Consiliului Concurenței.