Dezechilibru pe piața buzoiană a muncii: 10 salariați susțin 11 pensionari

România se confruntă cu un dezechilibru alarmant între populația activă și numărul de pensionari. Datele recente evidențiază diferențe importante între județe: în unele zone, aproximativ 10 salariați susțin 9 pensionari, în timp ce în altele situația este considerabil mai tensionată, cum este cazul județelor Vaslui și Teleorman, unde raportul ajunge la 10 salariați la 14 pensionari.

În acest context, autoritățile pun accent pe măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, precum și pe reducerea muncii nedeclarate, în încercarea de a echilibra piața muncii și de a susține sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung. Potrivit ministrului Muncii, Florin Manole, sunt în derulare două proiecte importante dedicate tinerilor, alături de alte măsuri menite să contribuie la echilibrarea situației și la generarea de noi locuri de muncă.

România plăteşte, lună de lună, aproape 13 miliarde de lei pentru cei 4,6 milioane de pensionari. Cifra se apropie de numărul total al angajaţilor, cei care susţin prin contribuţii acest sistem.

România are aproximativ 5 milioane de salariați activi. Asta înseamnă că raportul este aproape 1:1 între angajați și pensionari – unul dintre cele mai slabe din UE. În țări dezvoltate, raportul este de doi sau chiar trei angajați pentru un pensionar.

Cei mai mulți angajați, raportat la numărul de pensionari, se află în orașele mari. În București sunt zece salariați la patru pensionari. La fel și în Ilfov.  Urmează Cluj și Timiș, însă sunt zone din țară unde numărul de pensionari îl depășește cu mult pe cel al angajaților, cum este și cazul județelor enumerate anterior.

La Buzău situația este alarmantă. Numărul pensionarilor l-a depășit deja pe cel al angajaților, ceea ce înseamnă că județul are nevoie urgent de forță de muncă. Munca la negru este un fenomen care persistă în județ, în ciuda controalelor lunare pe care ITM Buzău le efectuează pentru a identifica atât angajatorii, cât și angajații care practică această metodă. De asemenea, pe lângă acest fenomen, migrația, atât internă cât și externă este un alt factor care a adus Buzăul în punctul acesta. Mulți buzoieni au migrat către orașele în care au finalizat studiile universitare, sau chiar în străinătate pentru un trai mai bun.

Specialiștii atrag atenția că în viitor lucrurile se vor înrăutăți, pentru că încă nu au început să iasă la pensie decrețeii. O completare la sistemul public de pensii o reprezintă pensia privată, pentru că pensia privată nu are acest deza-vantaj pe care îl are pensia publică, în care trebuie să colecteze de la salariați, să dea la pensionari, nu pensia privată, susține George Moț, fondator platformă pensii.

Trei fenomene au dus la această situație critică în care se află România: scăderea drastică a natalității, fenomenul migrației care a scos milioane de români din câmpul muncii autohton și îmbătrânirea rapidă a celor rămași în țară.

Presiunea pe buget este uriașă. Sistemul public de pensii este deja dependent de transferuri de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, pensiile nu mai sunt susținute doar din contribuții, ci din taxe generale. Pe termen lung, asta înseamnă: taxe mai mari sau datorii mai mari,  presiune pe salarii și mediul privat,  risc de stagnare economică.

Chiar dacă statul plătește sume uriașe, nivelul pensiilor rămâne modest. 2.782 lei înseamnă aproximativ 560 euro, sub media europeană.