Documentele analizate de Financial Times arata ca Berlinul si Parisul resping ideea unei aderari accelerate cu drepturi depline, sustinuta de Kiev, chiar daca Ucraina spera sa devina membru UE pana in 2027, dupa un eventual acord de pace cu Rusia.Ucraina ar putea primi un statut de ,,membru asociat” in UE, fara a avea drept de vot si acces la fondurile UEPotrivit propunerii germane, Ucraina ar putea primi un statut de ,,membru asociat”, care i-ar permite participarea la reuniunile europene, insa fara drept de vot si fara acces automat la fondurile UE. Franta propune un concept similar, denumit ,,stat integrat”, care amana accesul la subventiile agricole si fondurile de coeziune pana dupa aderarea completa.Aceste variante contrazic asteptarile Kievului privind o integrare rapida si avantajoasa. Oficialii ucraineni au reactionat cu prudenta, unul dintre ei descriind conceptul drept o ,,apartenenta din umbra”, perceputa de populatia afectata de razboi ca o alternativa slaba la statutul real de membru.Initiativele franco-germane vin dupa respingerea pe scara larga a ideii Comisiei Europene de ,,extindere inversa”, care ar fi permis Ucrainei sa devina formal membru inainte de a indeplini toate criteriile, urmand sa primeasca treptat beneficiile.In acelasi timp, Franta insista ca fiecare noua extindere a UE sa fie aprobata prin referendum, o propunere sensibila in contextul politic intern, in special inaintea alegerilor prezidentiale.Desi accesul la fonduri ar fi limitat, planul ar putea include anumite avantaje strategice, precum aplicarea de facto a clauzei de aparare reciproca a UE, considerata esentiala pentru securitatea Ucrainei, in conditiile in care aderarea la NATO ramane incerta.Atat Berlinul, cat si Parisul sustin ca acest model nu inlocuieste aderarea deplina, ci reprezinta o etapa intermediara menita sa accelereze integrarea, oferind in acelasi timp un progres vizibil pentru cetatenii ucraineni.