<p><span style=”font-weight: bold;”>Fără a avea nici o bază legală sau științifică, primarul PNL al Capitalei, <a href=”http://www.activenews.ro/opinii/O-decizie-totalitarista-anti-constitutionala-a-Primarului-Capitalei-Neutralizarea-respectiv-eliminarea-Panourilor-care-sustin-Nasterea-Naturala-vs-Nasterea-Artificiala-204497″>Ciprian Ciucu, a dispus abuziv eliminarea unor panouri publice care invitau la o necesară dezbatere asupra beneficiilor nașterii naturale vs nașterea artificială</a>, prin operația de tăiere a mamei pe burtă și scoatere a fătului înainte de momentul hărăzit.</span></p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Fără a se solicita interzicerea cezarienelor, campania atrăgea atenția că rata nașterilor chirurgicale din România a depășit cu mult recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, de 10-15%, ajungând până la peste 60%. </span></p> <p><span class=”subtitlu”>Cazul Turciei – este una dintre cele mai mari puteri a lumii o „necunoscătoare”?</span> </p> <p>La o rată similară, Turcia a interzis anul trecut cezarienele la cerere pentru că, potrivit unor cercetări ale specialiștilor consultați de administrația prezidențială turcă, cezarienele afectează și rata natalității. Președintele Recep Erdogan a afirmat că este esențial pentru sănătatea națiunii ca mamele să încerce să aibă cel puțin 3 copii și aceasta prin naștere naturală, altfel existând riscul unei afectări a ratei fertilității care ar putea duce la un regres demografic dramatic, la fel ca în Europa occidentală, ceea ce Turcia nu își dorește, după cum ne informează colegi de presă turci.</p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Astfel, Ministerul Sănătății din Turcia a introdus anul trecut noi reglementări care interzic efectuarea de cezariană programată fără indicație medicală în centrele medicale, ca parte a eforturilor mai ample de încurajare a nașterilor naturale la nivel național.</span></p> <p>Reglementările actualizate se înscriu în cadrul programului <span style=”font-weight: bold;”>„Secolul Turciei Sănătoase” </span>și includ modificări cuprinzătoare ale normelor care reglementează unitățile medicale private, inclusiv centrele medicale, policlinicile și cabinetele private.</p> <p>Conform noilor măsuri, centrele medicale nu vor mai avea dreptul să efectueze cezariane le cerere. Unitățile care doresc să ofere servicii de naștere naturală trebuie să înființeze secții dedicate nașterilor, care nu vor fi autorizate în centrele medicale fără săli de operație.</p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Inițiativa Ministerului Sănătății vine în urma unor tendințe îngrijorătoare din statisticile privind natalitatea din Turcia. Conform rapoartelor, numărul operațiilor cezariană a crescut cu 30% în ultimul deceniu, până la 61 din 100 de nașteri prin cezariană.</span></p> <p><span class=”subtitlu”>„Nașterea naturală este normală — cezariană nu este naturală” </span></p> <p><img src=”https://www.activenews.ro/documente/Nasterea Naturala e Normala – Turcia.jpeg” alt=”” border=”0″ style=”margin-top:0px;margin-right:0px;margin-bottom:0px;margin-left:0px;;width:680px;;height:383px;” />Cu această ocazie, echipa turcă de fotbal Sivasspor a afișat, în timpul unui meci de mare audiență, un banner al Ministerului Sănătății pe care scria: <span style=”font-weight: bold;”>„Nașterea naturală este normală — cezariană nu este naturală decât dacă este necesară din punct de vedere medical”.</span><br /> <br /> Președintele Recep Tayyip Erdogan a apărat campania, prezentând-o ca <span style=”font-weight: bold;”>„o chestiune de supraviețuire națională” </span>legată de scăderea natalității în Turcia. Studii ale cercetătorilor turci folosite în vederea lansării campaniei afirmă că cezariana afectează rata fertilității.</p> <p>Un <a href=”http://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11512152/”>studiu turc de pe platforma medicală internațională PubMed</a> dedicat reducerii ratei cezarienele oferă în concluzie, implicații și recomandări: „Autoritățile din domeniul sănătății ar trebui să acorde prioritate adoptării serviciilor de asistență oferite de moașe, să faciliteze dezbaterile privind rata optimă a cezarianelor, să sprijine inițiativele de cercetare, să îmbunătățească pregătirea eficientă pentru naștere, să perfecționeze formarea personalului medical și să reformeze legislația medicală, alături de alte strategii propuse în prezentul document. <span style=”font-weight: bold;”>Eforturile comune sunt esențiale pentru a obține reduceri durabile ale ratei cezarianelor și pentru a asigura practici mai sigure de naștere în Turcia.</span>”</p> <p>Un alt <a href=”http://tjoddergisi.org/pdf/c2f7718d-0796-4c18-a6d4-3c339e748b23/articles/tjod.galenos.2023.35919/TJOG-20-184-En.pdf”>studiu al oamenilor de știință turci</a> de la Ministerul Sănătății și mediul universitar, care a contribuit la decizia de micșorare a cezarienelor la cerere, are următoarele date și obiective:</p> <p><span style=”font-weight: bold;”>„Obiectiv: </span>Scopul studiului nostru, pe baza datelor din Ancheta multinațională a Organizației Mondiale a Sănătății (WHO-MCS) care analizează datele Ministerului Sănătății pentru anul 2022, este de a compara operațiile de cezariană (C/S) efectuate în Republica Turcia (TR) cu datele WHO-MCS, precum și de a compara numărul de operații de cezariană efectuate peste valorile de referință.</p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Materiale și metode: </span>Conform bazei de date a Ministerului Sănătății din Turcia, în 2022, au avut loc 1.166.175 de nașteri în Republica Turcia, iar 706.370 (60,5%) dintre acestea au fost nașteri prin cezariană, dintre care 365.764 (51%) au fost C/S primare. Utilizând sistemul de înregistrare al Ministerului Sănătății bazat pe clasificarea Robson.<br /> </p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Rezultate: </span>Numărul și rata operațiilor de cezariană efectuate pe naștere în 2022 în TR (n=706.370; 60,50%) s-au dovedit a fi semnificativ mai mari în comparație cu numărul și rata operațiilor de cezariană la scară globală  n=246.062; 21,10%), (p<0,001). Atunci când operațiile de cezariană efectuate în spitalele Ministerului<br /> Sănătății, instituțiile private, universitățile fundaționale, universitățile publice și alte spitale ale unităților publice au fost comparate cu valorile de referință MCS ale OMS și ratele de C/S ale OMS, 44,2% față de 24,7% (p=0,05), față de 77,4%, față de 34,2% (p<0,001), 74,3% față de 29,5% (p<0,001), 75% față de 35,8% (p<0,001), 69,3% față de 35,9% (p<0,001).</p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Concluzie:</span> Numărul de cezariene efectuate în raport cu numărul total de nașteri în Republica Turcă este relativ ridicat, iar costul acestora se ridică la aproape<span style=”font-weight: bold;”> 1 miliard 750 de milioane de TL.” (peste 33 milioane de euro)</span></p> <p><span style=”font-weight: bold;”>Iată și aspectul financiar. Dacă în Turcia cezarienele la cerere costau în jur de 2000 de euro, la care se adaugă și costurile spitalicești, în Austria acestea costă circa 5000 de euro iar în SUA aproape 20.000 de dolari.</span></p> <p>Ca să păstrăm un caracter neutru al acestei relatări am apelat și la agregatele automate de conspectat știrile pe tema <span style=”font-weight: bold;”>Legislația europeană + Turcia</span> din a căror analiză redăm în continuare:</p> <p><span class=”subtitlu”>Țările Nordice (Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca)</span><br /> <br /> „Mai multe țări din Europa au ghiduri stricte, bazate pe dovezi, care limitează operațiile de cezariană elective doar la cazurile cu necesitate medicală clară, pentru a evita intervențiile chirurgicale inutile. Aceste restricții urmăresc, în general, reducerea ratelor ridicate de cezariene, <span style=”font-weight: bold;”>în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), de 10–15%.</span><br /> <br /> Aceste țări au unele dintre cele mai scăzute rate de cezariană din Europa, situate frecvent în jurul valorii de 16–17%, și aplică unele dintre cele mai stricte ghiduri clinice.<br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Reguli și practică: Operațiile de cezariană sunt efectuate, în general, doar dacă există un motiv medical confirmat.</span><br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Cezariene la cerere:</span> Cezarienele la solicitarea mamei nu sunt încurajate, iar teama de durere nu este considerată întotdeauna un motiv suficient.<br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Suport psihologic: </span>În Suedia, femeile care solicită cezariană din cauza fricii de naștere (tokofobie) trebuie să urmeze mai întâi consiliere cu moașe și psihologi, pentru a-și gestiona temerile și a susține nașterea naturală.<br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Utilizare redusă: </span>În Danemarca și Finlanda, programarea nașterii este rară, dacă nu există o indicație medicală.<br /> <br /> <span class=”subtitlu”>Alte țări cu rate scăzute și reguli stricte</span><br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Olanda:</span> Recunoscută pentru rate foarte scăzute de cezariană (≈15–16%), datorită unui <span style=”font-weight: bold;”>sistem centrat pe moașe</span>, care prioritizează nașterea naturală.<br /> <span style=”font-weight: bold;”><br /> Franța:</span> Menține rate relativ scăzute (sub 20%) prin aplicarea unor ghiduri clinice stricte.<br /> <br /> <span class=”subtitlu”>Elemente-cheie privind strictețea cezarienelor în Europa</span><br /> <br /> Necesitate medicală: <br /> În sistemele stricte, cezariana este considerată o intervenție vitală, nu o alegere de confort.<br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Opoziția față de „cezariana la cerere”: Sistemele publice, în special cele nordice, descurajează această practică.</span><br /> <br /> Contrast regional: Țări precum Grecia (≈62%), Cipru (≈55%) și România (≈60%) au rate semnificativ mai ridicate, adesea asociate cu intervenții elective în sistemul privat.<br /> <br class=”subtitlu” /> <span class=”subtitlu”>TURCIA – CADRUL LEGISLATIV</span><br /> <br /> Începând cu aprilie 2025, Turcia a introdus reglementări stricte care interzic cezarienele elective (fără indicație medicală), în special în sectorul privat, ca parte a unei inițiative guvernamentale de promovare a nașterii naturale.<br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Măsuri principale:</span><br /> Interzicerea procedurilor la cerere: Cezarienele planificate nu pot fi efectuate fără o necesitate medicală clară.<br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Accent pe sectorul privat: Reglementările vizează spitalele private, unde ratele erau extrem de ridicate (uneori aproape de 78%).<br /> </span>Doar necesitate medicală:<span style=”font-weight: bold;”> </span>Intervențiile sunt permise doar dacă sunt necesare pentru siguranța mamei sau a fătului.<br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Context politic: Măsurile fac parte dintr-o strategie națională de creștere a natalității și promovare a nașterii naturale.</span><br /> <br /> Măsuri anterioare: Încă din jurul anului 2012, Turcia a implementat politici pentru reducerea ratelor ridicate de cezariană, inclusiv sancțiuni pentru medicii care efectuează intervenții nejustificate.”<br /> <br /> <span style=”font-weight: bold;”>Criticii progresiști susțin că aceste restricții pot limita „libertatea reproductivă”, în timp ce susținătorii consideră că sunt necesare pentru protejarea sănătății mamei și copilului, reducerea intervențiilor chirurgicale excesive și stoparea declinului demografic național.</span></p>