<div><span style=”font-weight: bold;”>Vara anului 2026 se anunță a fi una dintre cele mai dificile pentru Asia Centrală, într-un context în care problema apei devine mai importantă decât resursele energetice tradiționale. Temperaturile ridicate nu reprezintă singura provocare – regiunea se confruntă cu un dezechilibru sever al resurselor de apă, scrie Vladimir Norov, fostul ministru de externe al Uzbekistanului, într-o postare pe Linkedin, relatează <a href=”http://www.stiripesurse.ro/uitati-de-petrol-in-curand-apa-devine-cea-mai-controversata-resursa-previziuni-sumbre-pentru-asia-centrala_3878895″ target=”_blank” style=”color: rgb(120, 120, 120);”>Știripesurse</a>.</span></div> <div><br /> </div> <div>Estimările arată că debitul fluviului Amu Darya va ajunge la doar 65% din nivelul normal. În același timp, bazinul Syr Darya înregistrează deja un deficit de 3,2 miliarde de metri cubi, înainte ca sezonul agricol să atingă punctul maxim.</div> <div><br /> </div> <div>Impactul este direct asupra agriculturii. În sudul Kazahstanului, deficitul de apă pentru irigații este estimat la aproximativ 1 miliard de metri cubi. În Uzbekistan, culturile agricole depind de un echilibru fragil, fiind expuse riscului de pierderi majore.</div> <div><br /> </div> <div>Situația este complicată și de nevoile diferite ale statelor din regiune. Kârgâzstan și Tadjikistan trebuie să rețină apă pentru producerea energiei electrice în sezonul rece, în timp ce statele din aval au nevoie urgentă de această resursă pentru agricultură. Această dinamică creează un echilibru tensionat, în care fiecare decizie afectează direct celelalte țări.</div> <div><br /> </div> <div>Un factor suplimentar de incertitudine este proiectul canalului Qosh-Tepa din Afganistan, care ar putea devia între 15% și 25% din debitul Amu Darya. Lipsa unui acord regional amplifică riscurile și incertitudinile.</div> <div><br /> </div> <div>Consecințele nu sunt doar economice. Furtunile de praf toxic din zona fostei Mări Aral ar putea genera între 10 și 12 episoade majore în această vară. Particulele de sare și pesticide sunt transportate pe distanțe mari, afectând sănătatea populației. În unele cazuri, până la 46% dintre afecțiunile respiratorii la copii sunt asociate cu aceste condiții de mediu.</div> <div><br /> </div> <div>În ciuda presiunilor, apar și semne de colaborare între statele din regiune. Sunt în curs schimburi de apă contra energie între Kazahstan, Kârgâzstan și Uzbekistan. De asemenea, sunt introduse sisteme digitale de monitorizare a debitului râului Syr Darya, pentru a înlocui metodele vechi de estimare.</div> <div><br /> </div> <div>Un summit ecologic regional programat la Astana, în perioada 22–24 aprilie, ar putea aduce schimbări importante, inclusiv reformarea mecanismelor existente și lansarea unei noi organizații dedicate gestionării apei, cu sprijin internațional.</div> <div><br /> </div> <div>Anul 2026 nu va rezolva criza apei din Asia Centrală, însă poate marca o diferență importantă între abordările bazate pe planificare și cele reactive. Resursele tehnologice și datele există, însă provocarea majoră rămâne construirea încrederii între statele implicate.</div> <div> </div> <div><span class=”subtitlu”><span style=”font-weight: normal;”>Călin Georgescu: Apa va fi mai</span> <span style=”font-weight: normal;”>prețioasă decât petrolul</span></span></div> <div> </div> <div> <div><span style=”font-weight: bold;”>„Avem hrană, nu doar mâncare. Asta poți să oferi. Ai apă, iar apa va fi mult mai prețioasă decât petrolul în următorii trei-patru ani, maxim. Apa va fi considerată mult mai prețioasă decât petrolul.”</span> – afirma suveranistul Călin Georgescu într-un interviu-eveniment cu Marius Tucă anul trecut.</div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>”Avem energie. Eu nu pot să accept în țara mea să plătesc factura la curent electric unei firme străine, să plătesc apa unei firme străine, gazul la o firmă străină. Este gazul meu, e petrolul meu, este apa mea, este energia mea. Noi putem să avem energie pe care s-o dăm aproape gratis.,”</span> spunea Călin Georgescu în  interviul cu Marius Tucă. „<span style=”font-weight: bold;”>Cine va crea primul o conductă de apă va fi bogat”</span>, mai spunea Călin Georgescu.</div></div>