Sănătatea, între plafoane bugetare și urgențe medicale. CNAS explică blocarea internărilor și anunță controale în spitale

Sistemul medical romanesc traverseaza o perioada de incertitudine marcata de limitarea internarilor in mai multe unitati sanitare, situatie pe care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) o descrie drept una ,,de moment”. Potrivit oficialilor institutiei, blocajele au fost cauzate de o suprapunere de factori administrativi: intarzierea adoptarii bugetului pentru anul 2026 si introducerea unor limite lunare stricte de cheltuieli. CNAS avertizeaza insa ca sanatatea populatiei nu poate fi gestionata dupa un ,,calendar bugetar”, subliniind ca nevoile medicale sunt imprevizibile si nu pot fi planificate administrativ fara a expune pacientii la riscuri majore.Paradoxul finantarii: Buget record, dar nevoie urgenta de reformaDesi spitalele beneficiaza de cea mai mare alocare din sistem, aproximativ 34 de miliarde de lei, CNAS considera ca simpla existenta a fondurilor nu garanteaza eficienta. Institutia pledeaza pentru o schimbare radicala a modelului de finantare, bazata pe principiul ,,banii urmeaza pacientul”. In viziunea autoritatilor, resursele trebuie orientate strict catre serviciile medicale realizate efectiv, eliminand astfel practica de a acoperi costuri fixe pentru unitati medicale care inregistreaza inactivitate sau ineficienta. Aceasta reorganizare este privita ca singura solutie pe termen lung pentru a evita risipa de fonduri publice, in special in zona achizitiilor.Controale dupa ,,normele de internare” impuse medicilorIn paralel cu problemele de finantare, CNAS a declansat o serie de verificari prin Corpul de Control dupa aparitia unor practici controversate in spatiul public. Unii manageri de spitale ar fi impus medicilor ,,norme minime sau maxime” de internari, o metoda pe care institutia o dezavueaza categoric. Analizele preliminare au scos la iveala discrepante uriase intre unitati medicale similare ca dotare, dar cu performante financiare si costuri de operare radical diferite. Aceste diferente ridica semne de intrebare asupra modului in care managerii gestioneaza bugetele alocate si alimenteaza suspiciunile privind o coordonare deficitara a resurselor.Cazul Spitalului Floreasca: Intre supraaglomerare si blocaj financiarUn exemplu critic al acestei crize se regaseste la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, unde presiunea financiara a devenit nesustenabila. Unitatea a depasit contractul cu CNAS cu peste 10 milioane de lei doar in primele trei luni ale anului, pe fondul unei cresteri neasteptate a numarului de pacienti. In lipsa unor acte aditionale de suplimentare a bugetului, practica obisnuita in anii precedenti, dar sistata in 2026, spitalul se confrunta cu riscul iminent de a ramane fara bani pentru medicamente si materiale sanitare esentiale.Pentru a gestiona criza, managementul unitatii a solicitat masuri de urgenta: prioritizarea stricta a cazurilor critice, reprogramarea cronicitatilor si directionarea pacientilor catre spitalizarea de zi. In timp ce medicii incearca sa echilibreze actul medical cu constrangerile financiare, reprezentantii CNAS dau asigurari ca analizeaza situatia si cauta solutii pentru a asigura fluxul necesar de fonduri, astfel incat cel mai important spital de urgenta din tara sa nu intre in incapacitate de plata.