“”Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului…’domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap! Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar’”, a declarat Marcel Boloş, fost ministru de Finanţe. Debandada pe bani publici ne-a dus pe marginea prăpastiei. În anii electorali, Guvernul Ciolacu a ignorat avertismentele și a mărit de două ori pensiile, dar şi salariile unor bugetari. “Reformele” care ar fi adus mai mulţi bani la buget s-au dovedit a fi doar de fațadă. La fel şi măsurile de austeritate mimate la stat.

Dobânzile sufocă bugetul. Anul trecut au depăşit 50 de miliarde de lei

“2023 a crescut (n.red. deficitul bugetar), anul 2024 anul cel mai nenorocit din acest punct de vedere. Noi am ajuns la un deficit de 9% din PIB, ca în anul pandemiei. De aici şi necazurile noastre. Aceasta creştere a fost din cheltuieli permanente: salarii şi pensii”, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. Nota de plată? Împrumuturi la dobânzi uriașe pentru a acoperi risipa. Pentru a nu pierde încrederea investitorilor străini și pentru a evita blocarea totală a accesului la finanțare, Guvernul următor a fost nevoit să crească taxele. Plătim cu toţii şi acum.

“Așa e când te doare undeva de finanțele țării. Îți expui țara la tot felul de riscuri”, a declarat Gabriel Biriş, expert fiscal. Statul e dator vândut! Datoria publică a depăşit pragul critic de 60% din Produsul Intern Brut, adică peste o mie de miliarde de lei. Iar dobânzile sufocă bugetul. Anul trecut au depăşit 50 de miliarde de lei, de patru ori mai mult decât în 2019. Banii, echivalentul a trei la sută din PIB, ar fi acoperit aproape tot bugetul Ministerului Educației sau ar fi ajuns pentru sute de noi kilometri de autostradă. Deficitul bugetar a scăzut, în 2025, la 7,6% din PIB, iar pentru acest an ţinta este de 6,2% din PIB.