Catastrofa demografică face ca maternităţile din spitale să devină o raritate în economiile mari est-eu

În iarna anului 2024, locuitorii oraşului maghiar Mosonmagyaróvár, de la gra­niţa cu Slovacia şi Austria, au fost infor­maţi că secţia de maternitate a spitalului lor se va închide în perioada sărbătorilor de Crăciun. Mamele care ar fi putut naşte în acest timp au fost îndrumate spre spitalul din Gyor, un oraş mai mare aflat la 45 de minute de condus cu maşina.

Pentru Mosonmagyaróvár, închiderea tem­porară a maternităţii nu este ceva nou. Din lipsă de medici spe­cia­lişti, secţia de obicei îşi înce­tează activitatea de sărbători sau în weekenduri. Totuşi, locuitorii orăşelului pot fi mulţumiţi că spitalul lor încă mai are o secţie de maternitate.

La un alt spital din regiu­ne, secţia a dispărut complet. Iar tendinţa este naţională. Po­tri­vit unei analize jurnalistice, între 2022 şi 2024 în Un­garia s-au închis temporar sau permanent 18 ma­ternităţi din diferite cauze, variind de la lipsa de personal la lipsa de paturi disponibile şi concedii. Sistemul medical din Ungaria în general are probleme, unele cauzate de incoerenţa reformelor. Între 2012 şi 2024, 12 spitale au fost închise cu totul.

Însă câteva domenii, printre care obste­tri­că-ginecologie, se confruntă cu probleme deo­se­bit de grave. Pentru serviciile oferite de stat pur şi simplu nu mai sunt medici şi personal bine instruit. Apoi, nu poate fi neglijat nici declinul demografic. Unele maternităţi sunt închise pentru că ţinerea lor în funcţiune nu mai poate fi justificată economic din cauza împuţinării sau lipsei naşterilor.

Conform datelor de la Oficiul Central de Statistică al Ungariei, numărul naşterilor din din această ţară a scăzut în 2025 cu 7,1% faţă de 2024, la aproximativ 72.000. Este cel mai de jos nivel de după 1949. În Ungaria, amploarea fenomenului este mai greu de văzut cu claritate deoarece în ultimele decenii s-a schimbat defi­niţia spitalelor, iar colapsul sistemului de sănătate de la stat este motiv de război politic.

În Polonia, situaţia este mai limpede şi acolo catastrofa este clară.

Polonia şi-a închis aproximativ un sfert din secţiile sale de maternitate în ultimii 15 ani în contextul scăderii abrupte a numărului naşte­rilor, de la 413.000 în 2010 la 238.000 în 2025, conform datelor ministerului sănătăţii şi ale oficiului de statistică.

Numărul unităţilor de maternitate s-a redus de la 406 în 2010 la 305 în 2025, a explicat ministerul sănătăţii la cererea unei comisii parlamentare pentru drepturile pacienţilor.

Închiderile s-au accelerat în ultimii ani. Douăsprezece secţii de obstetrică şi ginecologie au fost închise în 2020, 10 în 2021 şi 11 în 2022. Alte şapte s-au închis în 2023, 11 în 2024 şi 27 în 2025.

În ianuarie anul acesta, încă trei unităţi au fost închise şi 12 au fost suspendate.

Scăderea numărului de naşteri a fost o constantă, de la 355.000 în 2020 la 238.000 anul trecut.

Numărul redus de naşteri a pus sub semnul întrebării viabilitatea financiară a secţiilor de ma­ternitate. Spitalele sunt plătite per proce­du­ră, ceea ce înseamnă că primesc bani în funcţie de numărul de naşteri în timp ce suportă în continuare costuri fixe de personal chiar şi atunci când secţiile sunt subutilizate.

Ocuparea medie în unităţile de maternitate a fost sub 60% în 2024. Fondul Naţional de Sănătate (NFZ) plăteşte aproximativ 12.000 zloţi (2.828 euro) per naştere, inclusiv îngrijirea neonatală.

Experţii spun că demografia este principalul factor determinant. Bernadeta Skóbel de la Asociaţia Comunelor Poloneze a declarat că spitalele locale menţin adesea secţiile de maternitate în ciuda pierderilor atunci când este nevoie, dar modelul actual de finanţare favorizează facilităţile extrem de specializate.

Joanna Pietrusiewicz de la Fundaţia Rozdzipo Ludzku a declarat că până şi unităţile de maternitate de top sunt închise deoarece nu pot rămâne sustenabile financiar la ratele actuale de natalitate, adăugând că spitalele consideră nivelurile de rambursare insuficiente.

În februarie, Fondul Naţional de Sănătate a introdus finanţarea aşa-numitelor săli de naştere în spitalele fără maternităţi situate la mai mult de 25 km de cea mai apropiată unitate de obstetrică. Cu toate acestea, niciun spital nu a decis încă să înfiinţeze astfel de facilităţi.

În ceea ce priveşte tendinţele demografice, un indicator important este rata totală de fertilitate (numărul mediu de copii pe care i-ar naşte o femeie pe parcursul vieţii). Pentru Polonia, acesta s-a situat la 1,14 în 2024, cel mai recent an pentru care Eurostat are date statistice.

Maximul ultimilor zece ani a fost atins în 2017 şi a fost de 1,48. De atunci, scăderea a fost continuă. Dintre statele est-europene membre ale UE, Polonia se situează pe ultimul loc la acest indicator.

În Ungaria, rata totală de fertilitate a fost de 1,41 de naşteri în 2024, plasând ţara pe locul doi în regiune, după Bulgaria (1,72), cea mai săracă economie din UE. Maximul ultimilor 10 ani a fost atins în 2021 şi a fost de 1,63 de naşteri.

În România, cota maximă a fost de 1,81 de naşteri şi a fost înregistrată în 2021. A urmat un plonjon accelerat până la 1,39 de naşteri în 2024. O bună perioadă de timp România şi-a disputat titlul de lider al regiunii cu Bulgaria, dar şi cu Cehia, cea mai avansată economie din regiune (un maxim de 1,83 de naşteri atins în 2021, urmat de o cădere abruptă la 1,36 de naşteri).