Intr-o analiza postata pe blogul FMI, Alfred Kammer vorbeste despre criza carburantilor si gazelor din Orientul Mijlociului si despre cum ar trebui sa reactioneze statele europene.,,Cand preturile la energie cresc, iar oamenii si companiile resimt presiunea, factorii de decizie sunt supusi unei presiuni puternice de a actiona. Ispita este sa opreasca pur si simplu cresterea preturilor, folosind plafoane, compensatii universale sau reduceri de taxe la carburanti. Acestea sunt masuri neinspirate. De sprijinul netintit beneficiaza in mod disproportionat gospodariile cu venituri mai mari, care consuma mai multa energie”, a explicat Kammer.Expertul a mai avertizat ca adoptarea unor masuri netintite, care au efect general, este cu atat mai periculoasa pentru tarile care au deja dezechilibre bugetare. ,,Tari precum Danemarca sau Suedia, cu datorii relativ scazute, au spatiu pentru politici fiscale anticiclice, in timp ce Franta si Italia nu au”.In data de 7 aprilie a intrat in vigoare si in Romania ordonanta de urgenta care prevede reducerea accizei la motorina standard cu aproximativ 30 de bani pe litru (36 de bani cu TVA), precum si introducerea unei contributii de solidaritate pentru companiile care extrag si comercializeaza petrol in Romania. Criza carburantilor din 2022 – guvernele au irosit de trei ori mai multi bani pentru a-i ajuta si pe cei care nu aveau nevoie de sprijinSeful Departamentului European al Fondului Monetar International a prezentat si o serie de date sintetice care dovedesc ineficienta aplicarii unor masuri de protectie generaliste.In timpul crizei din 2022, guvernele europene au cheltuit in medie 2,5% din produsul intern brut pentru pachete de sprijin energetic — peste doua treimi fiind netintite. Analiza FMI arata ca o compensare integrala a celor mai sarace 40% dintre gospodarii pentru intreaga crestere a costurilor energiei ar fi necesitat doar 0,9% din PIB.Costul fiscal este doar o parte a problemei. Sprijinul generalizat suprima si reflexul natural de a economisi atunci cand preturile cresc, descurajand eficientizarea si cautarea unor alternative energetice.Mai mult, guvernele care au intervenit masiv in directia plafonarii in 2022 s-au trezit mentinand masuri costisitoare mult dupa ce situatia de urgenta trecuse, fara o utilizare mai eficienta a energiei. O astfel de situatie este vizibila in Romania, care a trecut prin socuri puternice dupa eliminarea plafonarii pentru energia electrica.La polul opus, expertul FMI ofera ca exemplu pozitiv abordarea Germaniei, care a intervenit pentru atenuarea socului scumpirii energiei fara a elimina semnalul de pret.