<div><span style=”font-weight: bold;”>La cinci ani de la demiterea sa, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu revine cu acuzații grave despre morții pandemiei: date modificate la INSP, presiuni politice și o demitere care l-a împiedicat să dezvăluie totul. Voiculescu, demis în aprilie 2021 de premierul Florin Cîțu, a publicat pe Facebook o declarație amplă în care susține că, cu două săptămîni înainte de demiterea sa, a descoperit că statisticile privind decesele COVID-19 fuseseră sistematic modificate la nivel central. O mărturisire cu iz penal, am spune, extrem de aproape de infracțiunea de tăinuire și nu numai.</span></div> <div> </div> <div>Declarația, apărută la cinci ani de la evenimentele descrise, reconstituie o scenă în care doi consilieri medici infecționiști l-au condus pe ministru într-o cameră dedicată colectării datelor din spitale — unde discrepanțele erau, spune el, evidente și inexplicabile.„Mi-au arătat numărul de decese COVID raportat de Spitalul Colentina în platforma Ministerului Sănătății. Apoi mi-au arătat numărul de decese de la același spital din statisticile naționale. </div> <div> </div> <div>Cu multe sute mai mic” spune el.</div> <div> </div> <div>Potrivit fostului ministru, același tipar s-a repetat la mai multe spitale: Victor Babeș, și altele. Singura instituție cu acces de modificare a datelor era, potrivit lui Voiculescu, INSP — Institutul Național de Sănătate Publică, a cărei conducere tocmai încerca să o schimbe, în ciuda opoziției, susține el, venite direct de la Președinție.</div> <div>Voiculescu leagă explicit falsificarea statisticilor de agenda electorală a guvernului lui Iohannis, pentru că la alegerile parlamentare din decembrie 2020 cifrele reale ale pandemiei ar fi putut reduce scorul electoral al PNL, partid de guvernămînt.</div> <div> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>”În 2020, în România au murit cu 39.000 de oameni mai mult decât media anuală a celor 10 ani dinainte. Oficial, doar 16.000 au fost raportați ca morți de COVID. Cei 23.000 rămași nu existau în nicio statistică. Mi-a spus cineva din sistem atunci pe șleau: “trebuiau organizate alegeri în decembrie. Fuseseră deja amînate o dată. Iohannis voia alegeri ca să scape de Orban”. Iohannis și sistemul lui – cu partea borfașă din PNL – au vrut alegeri parlamentare în decembrie 2020. Cifrele adevărate ale pandemiei îi încurcau</span>” scrie Voiculescu.</div> <div> </div> <div>Ca argument, fostul ministru citează post-raportările ulterioare: între mai și septembrie 2021, autoritățile au adăugat retroactiv peste 3.400 de decese, dintre care 901 pentru luna noiembrie 2020 și 722 pentru decembrie 2020 — lunile imediat premergătoare și posterioare alegerilor.</div> <div> </div> <div>Declarațiile făcute după cinci ani de Voiculescu sunt o narațiune publică, dar faptele descrise — dacă ar fi dovedite — ar putea fi încadrate în mai multe infracțiuni prevăzute de Codul Penal, în timp ce fostul ministru ar putea fi anchetat pentru tăinuire.</div> <div>Modificarea deliberată a datelor oficiale privind decesele, introduse de spitale în platforma Ministerului, ar putea constitui fals intelectual: atestarea în înscrisuri oficiale a unor fapte neadevărate de către un funcționar public. </div> <div> </div> <div>Aceasta este, din punct de vedere tehnic, cea mai solidă posibilă încadrare.</div> <div> </div> <div>Dacă funcționari publici și-au exercitat atribuțiile în mod defectuos, cu consecința vătămării interesului public — inclusiv prin subminarea răspunsului la pandemie — se poate discuta despre abuz în serviciu, cu atît mai mult dacă există o legătură cu decizii politice.</div> <div> </div> <div>Un funcționar public care ia cunoștință de o infracțiune și nu sesizează organele competente poate răspunde penal. Voiculescu susține că pregătea dezvăluirea, dar a fost demis înainte de a finaliza investigația internă — aspect care îi atenuează expunerea, fără a o elimina complet.</div> <div> </div> <div>Strict tehnic, tăinuirea vizează ajutarea la ascunderea urmelor unei infracțiuni. Aplicabilitate limitată în acest caz, dar posibil relevantă pentru cei care au cunoscut falsificarea și au acționat pentru a o menține secretă.</div> <div> </div> <div>De acord, din punct de vedere juridic, o postare pe rețelele de socializare nu constituie probă. Voiculescu nu prezintă documente, tabele comparative sau înregistrări — ci o poveste din memorie, la cinci ani distanță. Dar asta nu înseamnă că nu ar putea exista o sesizare sau autosesizare a procurorilor, pentru că faptele descrise de fostul ministru, dacă se dovedesc reale, sunt extrem de grave, iar post-raportările retroactive admise oficial de autorități rămîn elementul cel mai concret și mai greu de contestat din tot ceea ce descrie fostul ministru. (Bogdan Tiberiu Iacob)</div> <div> </div> <div> </div> <div><a href=”http://inpolitics.ro/voiculescu-acuzatii-soc-regimul-iohannis-citu-a-falsificat-numarul-mortilor-de-covid-in-numele-alegerilor_1860090298.html”>InPolitics</a></div>