<div><span style=”font-weight: bold;”>Doctorul în istorie Mircea Platon, unul dintre cei mai competenți diagnosticieni, comentează, într-o postare pe Facebook, <a href=”http://www.activenews.ro/stiri/Cutia-Pandorei-a-fost-deschisa-Bustul-lui-Goga-din-Iasi-a-fost-eliminat-la-cererea-unei-asociatii-din-Arad.-Urmeaza-si-numele-bibliotecii-din-Cluj-204406″> eliminarea bustului lui Octavian Goga d</a>in Iași. Amintind personalitatea uriașă a lui Goga, de la opera pe care a lăsat-o poporului român până la rolul pe care l-a avut în lupta pentru drepturile românilor din Transilvania, profesorul Mircea Platon compară spectacolul grotesc la care asistăm azi prin eliminarea bustului marelui poet cu arestările făcute în anii 50 de securitate. </span></div> <div><br /> </div> <div> </div> <div>”Acuzat de fascism, bustul lui Octavian Goga a fost ascuns în pământ de rușine. Cam în perioada în care se aniversa nașterea lui (1 aprilie).</div> <div>Pur și simplu a dispărut. Ca într-o povestire de-a lui Daniil Harms. Octavian Goga a ajuns ca roșcovanul lui Harms, care de fapt, deși exista, nu avea nici ochi, nici păr, nici urechi, nici nimic, astfel încât ce rost are să mai discutăm despre el.</div> <div> </div> <div>În aniii 50, veneau securiștii noaptea cu Volga neagră și arestau marile personalități.</div> <div> </div> <div>Astăzi, vin și arestează busturile marilor personalități. Pentru că mari personalități nu mai avem. Azi nu mai cresc, nu mai sunt lăsate să crească. </div> <div> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Goga a lăsat în urmă o operă poetică despre care G. Călinescu spunea: ”După Eminescu și Macedonski, Goga e întâiul poet mare din epoca modernă, sortit prin simplitatea aparentă a liricii lui să pătrundă tot mai adânc în sufletul mulțimii, poet național totdeodată și pur ca și Eminescu.</span>”</div> <div> </div> <div>Goga a lăsat în urma-i revista ”Luceafărul” și altele.</div> <div> </div> <div>Goga a fost un luptător pentru drepturile românilor din Transilvania.</div> <div> </div> <div>Goga a fost un membru de vază al Ligii Culturale a lui Iorga militând pentru intrarea României în Primul Război Mondial alături de Antantă.</div> <div> </div> <div>Goga a fost membru și vicepreședinte al Academiei Române.</div> <div> </div> <div>Goga a făcut parte din conducerea Consiliului Național pentru Unitatea Românilor înființat la Paris în 1918 de Take Ionescu alături de Vasile Lucaciu, dr. C. Angelescu și Jean Th. Florescu pentru a susține în fața marilor puteri întregirea României.</div> <div> </div> <div>Goga a fost Președinte al Societății Scriitorilor Români și l-a primit în Academie pe George Coșbuc.</div> <div><br /> </div> <div><br /> </div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Goga a fost un admirator al Reginei Maria, alături de care a luptat pentru întregirea României, și care l-a admirat la rândul ei ca poet și militant pentru drepturile românilor (chiar dacă nu a fost de acord cu turnura lui ca lider gogo-cuzist).</span></div> <div><br /> </div> <div>Or, într-un oraș ca Iașul, înțesat de simboluri monarhice, uneltirile unui ONG din Arad au făcut ca bustul lui Goga să fie evacuat din Copou! Prietenul Reginei a fost răpus de ONGiști și de oameni specializați în denunțuri postume. Membrul Academiei Române, Președintele Societății Scriitorilor a fost pus la dos. Prin el, se începe delegitimarea unei întregi epoci a culturii române. Și prin delegitimarea acestei epoci, ce se va delegitima mai departe? Țineți cont că avem de-a face cu oameni obișnuiți să ia partea ca întreg, să persecute întregul din cauza unei părți.</div> <div><br /> </div> <div>Au mai rămas doar busturile. Astăzi un om de calibrul și natura lui Goga e cu neputință în cultura română ai cărei centri de comandă și control combat consecvent, sistematic și sistemic, instituționalizat, orice om de similară constituție și alonjă.</div> <div><br /> </div> <div><br /> </div> <div>Au mai rămas doar busturile. Ca niște mici repere, canoane în bronz și piatră care ne amintesc unde ar trebui să fim. Și unde nu vom mai ajunge niciodată dacă nu ne trezim și nu începem să refuzăm sistematic și sistemic orice milimetru cedat inamicului. Celui viclean”,  a scris profesorul Mircea Platon pe Facebook.</div>