[analyse_image type=”featured” src=”https://stiridinsursebuzau.ro/wp-content/uploads/2026/04/felix-rache-1.jpg”]
Discuția despre salariile de la AS FC Buzău a fost dusă, în ultimele zile, într-o direcție convenabilă: sume mari, titluri șocante și concluzii grăbite. Ce s-a evitat însă aproape complet este întrebarea esențială: cine a gestionat, în realitate, banii și promisiunile din spatele clubului?
Da, salariul de 10.500 de euro al lui Kevin Luckassen este real și confirmat inclusiv într-un document al FIFA. Dar acesta este doar vârful icebergului.
Pentru că, în mod curios, în tot acest zgomot mediatic, un nume apare prea puțin sau deloc: Felix Rache.
Iar aici discuția devine incomodă.
Sponsorul-fantomă
În urmă cu aproximativ un an, Lucian Romașcanu, fost președinte al Consiliului Județean Buzău și lider PSD, făcea o declarație extrem de clară, dar aproape ignorată în dezbaterea actuală.
Acesta sugera că unul dintre factorii care au destabilizat clubul ar fi fost tocmai neîndeplinirea unor promisiuni de finanțare venite din zona privată.
„Este celebrul domn Rache, pe care îl știți cu toții, că a lucrat și în media. Când am început această construcție a fost membru fondator al acestei asociații de sport. A zis că vine cu 600.000 de euro, dar nu l-am mai văzut. S-a ocupat cu politica (…). Te apuci să construiești ceva pe niște promisiuni și după aia vezi că nu le mai îndeplinește cel care le-a făcut și te pune într-o situație destul de dificilă”, declara Romașcanu.
Dacă această afirmație este corectă, atunci vorbim despre un element-cheie în prăbușirea clubului: un „sponsor-fantomă”, o finanțare promisă care nu s-a mai materializat.
Unde au dispărut banii
În paralel, realitatea din teren era deja cunoscută: jucătorii și staff-ul nu mai erau plătiți de luni de zile. Antrenorul de la acea vreme, Eugen Neagoe, critica public conducerea, iar restanțele salariale datau încă din toamna anului 2024.
Așadar, tabloul este unul simplu și grav:
– salarii de nivel Liga 1
– promisiuni de finanțare consistente
– bani care nu au mai ajuns la timp sau, posibil, deloc
– jucători neplătiți
– procese și, în final, desființare
În acest context, întrebarea nu mai este dacă 10.500 de euro era un salariu mare sau mic.
Întrebarea este: pe ce bani au fost asumate aceste contracte?
O tăcere convenabilă
Este greu de ignorat faptul că presa locală a evitat în mare parte această direcție. Discuția a fost mutată către „bani publici”, către FIFA, către salarii „uriașe”, dar nu către responsabilitatea celor care ar fi trebuit să aducă finanțarea promisă.
Dacă un club își construiește bugetul pe baza unor angajamente private care nu se mai concretizează, atunci întreaga construcție devine una fragilă, chiar iluzorie.
Iar când acele angajamente vin de la persoane implicate și politic, și administrativ, explicațiile nu mai sunt opționale. Devin obligatorii.
FIFA nu este parchet
Un alt aspect ignorat sau distorsionat: FIFA nu are procurori, nu face anchete penale și nu stabilește vinovății de natură penală.
FIFA confirmă contracte, calculează prejudicii și soluționează litigii sportive. Atât.
Restul, eventuale ilegalități, responsabilități financiare sau abuzuri, țin strict de instituțiile statului.
Concluzia incomodă
Adevărul este că salariile de Liga 1 nu au distrus clubul. Ele sunt normale pentru nivelul competiției.
Ce a distrus clubul a fost, cel mai probabil, diferența dintre promisiuni și realitate.
Iar în centrul acestei diferențe apare un nume care trebuie să răspundă public: Felix Rache.
Pentru că, dincolo de toate titlurile și scandalurile, întrebarea rămâne aceeași:
au existat acei 600.000 de euro sau au fost doar o promisiune pe care s-a construit un club întreg?
Discuția despre salariile de la AS FC Buzău a fost dusă, în ultimele zile, într-o direcție convenabilă: sume mari, titluri șocante și concluzii grăbite. Ce s-a evitat însă aproape complet este întrebarea esențială: cine a gestionat, în realitate, banii și promisiunile din spatele clubului?
Da, salariul de 10.500 de euro al lui Kevin Luckassen este real și confirmat inclusiv într-un document al FIFA. Dar acesta este doar vârful icebergului.
Pentru că, în mod curios, în tot acest zgomot mediatic, un nume apare prea puțin sau deloc: Felix Rache.
Iar aici discuția devine incomodă.
Sponsorul-fantomă
În urmă cu aproximativ un an, Lucian Romașcanu, fost președinte al Consiliului Județean Buzău și lider PSD, făcea o declarație extrem de clară, dar aproape ignorată în dezbaterea actuală.
Acesta sugera că unul dintre factorii care au destabilizat clubul ar fi fost tocmai neîndeplinirea unor promisiuni de finanțare venite din zona privată.
„Este celebrul domn Rache, pe care îl știți cu toții, că a lucrat și în media. Când am început această construcție a fost membru fondator al acestei asociații de sport. A zis că vine cu 600.000 de euro, dar nu l-am mai văzut. S-a ocupat cu politica (…). Te apuci să construiești ceva pe niște promisiuni și după aia vezi că nu le mai îndeplinește cel care le-a făcut și te pune într-o situație destul de dificilă”, declara Romașcanu.
Dacă această afirmație este corectă, atunci vorbim despre un element-cheie în prăbușirea clubului: un „sponsor-fantomă”, o finanțare promisă care nu s-a mai materializat.
Unde au dispărut banii
În paralel, realitatea din teren era deja cunoscută: jucătorii și staff-ul nu mai erau plătiți de luni de zile. Antrenorul de la acea vreme, Eugen Neagoe, critica public conducerea, iar restanțele salariale datau încă din toamna anului 2024.
Așadar, tabloul este unul simplu și grav:
– salarii de nivel Liga 1
– promisiuni de finanțare consistente
– bani care nu au mai ajuns la timp sau, posibil, deloc
– jucători neplătiți
– procese și, în final, desființare
În acest context, întrebarea nu mai este dacă 10.500 de euro era un salariu mare sau mic.
Întrebarea este: pe ce bani au fost asumate aceste contracte?
O tăcere convenabilă
Este greu de ignorat faptul că presa locală a evitat în mare parte această direcție. Discuția a fost mutată către „bani publici”, către FIFA, către salarii „uriașe”, dar nu către responsabilitatea celor care ar fi trebuit să aducă finanțarea promisă.
Dacă un club își construiește bugetul pe baza unor angajamente private care nu se mai concretizează, atunci întreaga construcție devine una fragilă, chiar iluzorie.
Iar când acele angajamente vin de la persoane implicate și politic, și administrativ, explicațiile nu mai sunt opționale. Devin obligatorii.
FIFA nu este parchet
Un alt aspect ignorat sau distorsionat: FIFA nu are procurori, nu face anchete penale și nu stabilește vinovății de natură penală.
FIFA confirmă contracte, calculează prejudicii și soluționează litigii sportive. Atât.
Restul, eventuale ilegalități, responsabilități financiare sau abuzuri, țin strict de instituțiile statului.
Concluzia incomodă
Adevărul este că salariile de Liga 1 nu au distrus clubul. Ele sunt normale pentru nivelul competiției.
Ce a distrus clubul a fost, cel mai probabil, diferența dintre promisiuni și realitate.
Iar în centrul acestei diferențe apare un nume care trebuie să răspundă public: Felix Rache.
Pentru că, dincolo de toate titlurile și scandalurile, întrebarea rămâne aceeași:
au existat acei 600.000 de euro sau au fost doar o promisiune pe care s-a construit un club întreg?
[analyse_source url=”https://stiridinsursebuzau.ro/salarii-de-liga-1-taceri-suspecte-si-sponsorul-fantoma-cine-raspunde-pentru-colapsul-de-la-fc-buzau/”]