[analyse_image type=”featured” src=”https://opiniabuzau.ro/wp-content/uploads/2026/04/teren-agricol-1-scaled.webp”]
România este una dintre cele mai mari puteri agricole ale Uniunii Europene, cu o suprafață de 12,7 milioane de hectare de teren agricol și aproximativ 800.000 de fermieri înregistrați. Cu toate acestea, topul celor mai mari beneficiari de subvenții agricole pentru suprafața lucrată arată că străinii sunt cei care domină agricultura din România.
Primele trei locuri sunt ocupate de investitori din Emiratele Arabe Unite, Danemarca și Italia. Doar doi români sunt în top zece beneficiari de subvenţii, antreprenorii Petru Corvin Mateiu şi Mihai Anghel, cu firmele Agro Nevada Tim şi Cervina, conform unei analize „Ziarul Financiar” realizată pe baza datelor oferite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) privind subvenţiile acordate în 2025.
Cea mai mare plată pentru suprafața lucrată în România în 2025 a mers către Agricost, o companie deținută de grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite. Subvenția primită a fost în valoare de 28,3 milioane de lei, echivalentul a circa 5,5 milioane de euro.
Agricost exploatează circa 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă din România și una dintre cele mai mari din Europa. O suprafață cât un județ mic, cultivată cu cereale și oleaginoase, administrată de la Abu Dhabi și subvenționată din fonduri europene destinate agricultorilor din România.
Grupul Al Dahra este unul dintre cei mai mari investitori agricoli din lume, cu prezență pe mai multe continente. Intrarea sa în România nu este o surpriză, deoarece Insula Mare a Brăilei, cu solurile sale fertile și cu posibilitatea irigațiilor din Dunăre, este un activ agricol de excepție, recunoscut și valorificat de investitori mult înainte ca fermierii români să aibă acces la capitalul necesar pentru a-l exploata la scară industrială.
Bani mulți pentru agricultura buzoiană
Pe locul doi în topul subvențiilor se află JD Agro Cocora, deținut de investitori danezi prin Romania Farm Invest A/S. Subvenția primită anul trecut a fost în valoare de 11,2 milioane de lei, circa 2,2 milioane de euro.
Compania administrează peste 17.500 de hectare în județele Ialomița, Constanța și Buzău, o suprafață impresionantă cultivată conform standardelor agricole nordice, cu tehnologie de precizie și management profesionist. Fermierii danezi au o tradiție îndelungată în agricultura de performanță și au văzut în câmpiile din sudul României un potențial pe care mulți fermieri locali nu au avut resursele să îl valorifice.
JD Agro Cocora, înfiinţată în 2008, a început cu 5.000 de hectare şi o fermă nouă în judeţul Ialomiţa, iar astăzi administrează peste 17.500 de hectare în judeţele Ialomiţa, Constanţa şi Buzău. Grupul are 66 de angajaţi. Ferma principală din comuna Cocora, Ialomiţa este complet utilată, având hală de utilaje şi silozuri cu capacitate de 40.000 tone.
„Ferma Geri Agro Prest face parte din portofoliul de companii al JD Agro Cocora din anul 2018, moment ȋn care opera 339 de hectare de teren ȋn comunele Miloșești, județul Ialomița, și Padina, județul Buzǎu”, se precizează pe site-ul companiei.
JD Agro Cocora a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 100 milioane de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Compania a înregistrat o pierdere de 15 milioane de lei.
Reamintim că județul Buzău se află în fiecare lună în Top 3 cele mai multe terenuri agricole vândute, la nivel național. Acesta este un semn clar că zona de câmpie este vizată de investitori, fie ei străini sau nu.
Poziția a treia revine Emiliana West Rom, o afacere deținută de italieni, cu 12.000 de hectare cultivate cu cereale și o fermă de bovine de 1.200 de capete în județul Timiș. Subvenția primită: 7,6 milioane de lei, circa 1,5 milioane de euro.
Prezența fermierilor italieni în Banatul românesc nu este întâmplătoare. Calitatea solurilor bănățene, apropierea de granițele UE și costurile mai mici ale forței de muncă față de Italia au atras investitori din nordul Italiei în această zonă încă din anii 2000.
După un Top 3 în care am menționat numai investitori străini, urmează un loc 4 care este ocupat, de data aceasta, de români. Este vorba despre Agro Nevada Tim, controlată de Petru Corvin Mateiu, un antreprenor discret din judeţul Timiş. Tot în top, pe locul al şaselea, se află antreprenorul Mihai Anghel, cu compania Cervina. Ambele au primit subvenţii de peste 7 milioane de lei (circa 1,5 mil. euro).
În topul celor mai mari 30 de beneficiari de subvenţii se află şi instituţii precum Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, lucru care sugerează că subvenţiile nu sunt exclusiv pentru producţie agricolă, ci şi pentru administrarea resurselor. Aceasta a primit 4,3 milioane de lei (circa 850.000 de euro).
Printre marii fermieri se numără nume cunoscute. În topul celor mai mari 30 de beneficiari de subvenţii din România, ţară care are circa 800.000 de fermieri, se află şi firma A&S International 2000, condusă de Sorin Paul Stănescu. De asemenea, se află compania Longin, deţinută de „baronul agriculturii” din judeţul Olt, Longin Mircea Drăghicescu.
Cei 800.000 de fermieri români, majoritatea cu suprafețe sub 5 hectare, împart restul subvențiilor. Suma totală distribuită celor mai mari beneficiari: 188 de milioane de lei, circa 40 de milioane de euro în 2025.
Subvenții APIA 2026: control prin satelit
Producătorii agricoli care depun cereri pentru subvenții la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) vor fi supravegheați pe tot parcursul anului, în cadrul controlului prin monitorizare. Controlul prin monitorizare este implementat la nivelul întregului teritoriu național, pentru toate parcelele care fac obiectul unei cereri de plată.
Controlul prin monitorizare se va implementa în campania pentru subvenții 2026 utilizând datele satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu valoare cel puţin echivalentă. Fluxul de lucru al controlului prin monitorizare presupune efectuarea mai multor interpretări (iterații) urmate de acțiuni de clarificare cu fermierul a codurilor de neconformitate, respectiv parcele codificate cu semaforizare roșie.
- Controlul prin monitorizare a suprafețelor agricole are trei obiective principale:
- Detectarea din timp a condițiilor de eligibilitate neîndeplinite aferente cererilor de sprijin;
- Informarea beneficiarilor de condițiile de eligibilitate neîndeplinite, de prezența unor suprafețe neeligibile, de folosirea neeligibilă a terenului sau modificarea categoriei de folosință agricolă;
- Posibilitatea modificării de către fermieri a cererilor de plată în vederea prevenirii și nu a aplicării de sancțiuni.
[analyse_source url=”https://opiniabuzau.ro/agricultura-dominata-de-straini-subventii-importante-pentru-danezii-care-detin-suprafete-agricole-in-buzau/”]
