Guvernul a analizat stadiul ţintelor şi jaloanelor aferente PNRR

Guvernul a analizat, în şedinţa de astăzi, stadiul ţintelor şi jaloanelor aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aflate în principal în responsabilitatea Ministerului Energiei, dar şi la mediu sau dezvoltare. În condiţiile în care amânarea repetată a unor reforme poate aduce penalităţi importante României, executivul a stabilit că toate investiţiile asumate prin PNRR trebuie îndeplinite până la 31 august 2026. Tot în şedinţa de astăzi, cabinetul Bolojan a decis să suplimenteze semnificativ numărul total de posturi ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Reporter: Miniștrii au fost informați astăzi asupra stadiului țintelor și jaloanelor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, care se află în responsabilitatea Ministerului Energiei.

Și în acest sens, Bogdan Ivan, ministrul energiei, a arătat că sunt 250 de proiecte finalizate din punct de vedere tehnic, din surse regenerabile, cu o putere instalată de peste 1.227 megawați și o valoare a finanțării de peste 317 milioane de euro. Ministrul spune că există, totuși, nouă proiecte cu risc major să nu se finalizeze la termen.

Alte investiții vizează construirea unei producții combinate de energie termică și energie electrică pe gaz în sectorul încălzirii centralizate și punerea în funcțiune a instalațiilor de producție fotovoltaică, dar și noi capacități de stocare a energiei electrice.

Tot astăzi, numărul total de posturi din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost suplimentat cu 600 de posturi, potrivit memorandumului aprobat de executiv. Posturile sunt finanțate din Fondul Social European și nu impactează bugetul național. Aceste posturi vor fi ocupate gradual, adică 300 în primul semestru al acestui an și celelalte 300 până la finalul anului.

Decizia înființării unui număr important de posturi a fost determinată, spun inițiatorii memorandumului, întrucât ANOFM dispune de cel mai mic număr de angajați raportat la populația deservită dintre toate instituțiile similare din spațiul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, se știe că România se confruntă cu un deficit de muncă semnificativ determinat în parte de scăderea populației active, dar și de migrație.