Viktor Orbán sau Péter Magyar? Cine ar fi mai bine pentru România să câștige: „Să nu ne așteptăm la o…

Vecinii
noștri de la vest, ungurii, își aleg viitorii conducători dintre
Viktor Orbán și Péter Magyar, respectiv FIDESZ și TISZA.
Politologul Sorina Soare, de la Universitatea din Florența, explică,
pentru „Adevărul”, cine pornește cu prima șansă și ce
relevanță au pentru România aceste alegeri.

Ungurii
de pretutindeni vor afla duminică, 12 aprilie, după închiderea
urnelor, dacă Viktor Orbán și FIDESZ vor supraviețui și acestor
alegeri și vor rămâne la putere sau dacă TISZA lui Péter Magyar
preia puterea. Cu câteva ore înainte de deschiderea urnelor, cele
mai multe dintre sondajele de opinie dădeau opoziția cu un avans
confortabil în fața formațiunii conduse de Orbán. Asta nu
înseamnă că Magyar și fanii săi pot scoate deja șampaniile puse
la rece.

Există
însă și argumente în favoarea actualului premier ungar și a
FIDESZ. Ungaria are un sistem mixt – uninominal plus liste – care
favorizează masiv partidul cel mai mare prin „voturile de
compensare” ale învingătorilor. Chiar și cu un vot popular
strâns, FIDESZ ar putea reține puterea datorită modului în care
sunt desenate circumscripțiile.

Sorina
Soare, specialistă în politică comparată la Universitatea din
Florența, a vorbit cu „Adevărul” despre alegerile din Ungaria
și a explicat în ce fel poate fi afectată sau nu România de
rezultatul lor. 

De ce sondajele devin tot mai irelevante

„Din
câte am înțeles, situația este foarte puțin clară în momentul
de față în Ungaria. Există foarte multă mobilizare, aș putea
spune, atât în câmpul lui Orbán, cât și în câmpul lui Magyar,
dar, în același timp, nu se știe foarte bine cum se poate ajunge
la o victorie solidă și tradusă în mandate, tradusă în guvern
efectiv”, spune Sorina Soare, expertă ale cărei interese sale de cercetare mai includ partidele politice, procesele de democratizare și populismul european.

Ea
amintește că tot mai frecvent rezultatele
sondajelor preelectorale diferă substanțial de cele ale alegerilor. E un
detaliu, spune Sorina Soare, mai ușor de remarcat atunci când alegătorii se
mobilizează și se prezintă la urne în număr mare, peste cel estimat.

„Așa
a fost și în Slovenia, nu doar în România. Până cu câteva zile
înainte de alegeri, partidele, să zicem, radicale păreau să fie
avantajate, dar apoi au câștigat liberalii. Participarea este sigur
un element foarte important. Cu cât crește participarea, cu atât e
mai greu de prevăzut care vor fi rezultatele. Inclusiv în situația
din Italia de acum două săptămâni, nimeni nu s-a așteptat să
fie o participare la referendum atât de mare și nimeni nu îndrăznea
să se exprime care este câmpul care va câștiga. Pentru că nu ai
cum să știi cine s-a mobilizat mai mult. Eu cred că aceasta este
situația și în Ungaria”, adaugă ea.

Maghiarii din România vor vota FIDESZ

În
ce privește ungurii din alte țări, dar cu drept de vot, Sorina
Soare consideră că cei mai mulți vor vota cu FIDESZ.

„Ceea
ce știm e că la nivel de comunități, de coetnici, se vor mobiliza
cel mai mult susținătorii lui Viktor Orbán. Ați văzut și la
noi, în Transilvania, inclusiv celebrități precum Laszlo Bölöni, dar și cluburile de fotbal
și chiar UDMR și-au făcut publică susținerea pentru acesta”,
mai spune Sorina Soare.

În
schimb, sprijinul așteptat de peste Atlantic din partea lui Donald
Trump și a conservatorilor americani a rămas unul declarativ, chiar
dacă JD Vance s-a deplasat personal la Budapesta și făcut o serie
de declarații pro-Orbán. Asta înseamnă că deși Statele Unite au
încercat să-i ofere un anumit tip de susținere lui Viktor Orbán,
iar Bruxelles-ul l-a susținut pe adversarul său, sprijinul nu a
depășit anumite limite.

„Sigur,
Statele Unite, cu excepția Argentinei lui Milei, nu s-au implicat
totuși economic în susținerea altor partide conservatoare și nici
în campanii, ceea ce cel puțin așa pare până în momentul de
față, inclusiv cu Viktor Orbán. Da, americanii sunt prezenți pe
teritoriu, îi susțin verbal, dar nu intervin mai mult decât atât.
Ceea ce înseamnă că există încă o dimensiune foarte pragmatică
în politică, în ce privește Statele Unite”, explică ea.

Péter Magyar e și mai naționalist ca Orbán

În
ce privește România, nu este foarte clar dacă țara noastră ar
avea de beneficiat și în ce măsură din victoria unuia dintre cei
doi, Viktor Orbán sau Péter Magyar. Ultimul a surprins într-o
măsură cu declarații din care a răzbătut naționalismul, un
naționalism chiar mai pronunțat decât în cazul lui Orbán. A
dovedit-o și cu marșul său din România, când a ajuns la Oradea
și Arad, în încercarea de a mobiliza electoratul care vota în
Ungaria.

„Este
adevărat că Magyar are și el un discurs naționalist. Acest lucru
este unul dintre elementele care ar putea explica succesul său
politic în Ungaria. Și de aceea îi este mai ușor să câștige
poate și alegerile, pentru că este credibil pe anumite teme
naționale”, punctează experta.

De
altfel, Péter Magyar și-a arătat „colții” spre Ucraina. Deși
se declară pro-european convins, iar Viktor Orbán l-a acuzat că ar
fi omul lui Volodimir Zelenski,
Magyar s-a remarcat în câteva situații și prin declarații
belicoase la adresa ucrainenilor. De altfel, Péter Magyar a spus și
că Ungaria va continua să fie o țară pragmatică, urmărindu-și
interesele, iar dacă acestea o vor cere, va colabora și cu Rusia.

Ce îi lipsește României ca să meargă în direcția bună? Un politolog din SUA pune degetul pe rană: „În Turcia, în 2004-2005, autostrăzile erau SF pentru România”

„O
eventuală victorie a lui Magyar nu va fi însemna o ruptură completă față
de stilul lui Orbán. Singurele aspecte pozitive ar fi că legătura Ungariei cu
Bruxelles-ul va fi mai bună, că el va accepta ca Uniunea
Europeană să ajute Ucraina, că nu se va mai opune. Magyar va fi mai
apropiat și mai deschis să negocieze cu Bruxelles-ul. Însă nu
trebuie să uităm că în foarte multe teme el este aliniat perfect
cu Orbán”, mai afirmă Sorina Soare.

Ce se poate schimba și ce nu în Ungaria

„Această
aliniere este explicabilă și prin faptul că ambii se adresează și
unui electorat mai naționalist”, explică ea.

Însă
chiar și așa simpatizanții români ai lui Péter Magyar ar putea
să aibă parte de o surpriză neplăcută.

„Magyar
nu poate fi prietenul Ucrainei „pe de-a întregul”, ca să spun
așa. Și să nu uităm că și în România, în paranteză fie
spus, există chestiunea minorităților, există anumite
sensibilități. E foarte greu să fii în această zonă „prieten”
cu cineva, pentru că au fost multe traume istorice. Și continuă să
rămână anumite traume istorice care sunt vehiculate politic. De
aceea nu cred că trebuie să ne așteptăm la o schimbare radicală
din punctul de vedere al agendei politice în Ungaria, indiferent
cine va forma viitorul guvern”, este de părere Sorina Soare.

Péter
Magyar ar putea în schimb să aibă o poziție diferită față de
minoritățile sexuale și să răspundă favorabil unor solicitări
de la Bruxelles față de care Orbán a fost de regulă reticent.

„Va
fi o schimbare față de drepturile de bază ale unei democrații
liberale, fără niciun dubiu, dar nu o schimbare de conținut
radical. Și nu e vorba numai de naționalism, ci inclusiv de o
poziție pragmatică. Asta înseamnă că, având în vedere campania
făcută de FIDESZ și de Orbán împotriva lui Magyar, o campanie
care îl prezintă ca fiind amicul lui Zelenski și al lumii
occidentale, Magyar este obligat să reacționeze pentru a nu pierde
electorat. Deci e și o dimensiune strategică acolo”, mai spune
ea.

Viktor Orbán, între „putinist” și lider model

În
ce privește dezbaterea care există cu privire la Viktor Orbán, în
care adversarii săi îl acuză că ar înclina Ungaria Rusiei lui
Putin, în timp ce votanții FIDESZ susțin că acesta face ceea ce
trebuie să facă pentru ca Ungaria să poată supraviețui în
condițiile dificile de acum, Sorina Soare nuanțează. În opinia
sa, mai aproape de adevăr s-ar afla criticii lui Viktor Orbán,
chiar dacă acesta nu poate fi descris exclusiv în alb și negru.

Votanții
săi susțin că Ungaria nu poate fi prietena unei țări precum
Ucraina, care asuprește comunitatea maghiară de pe teritoriul ei.
Și tot ei susțin că Orbán urmărește exclusiv interesele țării
sale și din acest motiv face anumite concesii Rusiei, pentru a avea
acces la petrol și gaze fără de care economia țării sale ar da
faliment, iar țara ar fi cuprinsă de haos. În sfârșit,
adversarii politici îl acuză de servilism față de Putin. Sorina
Soare explică:

„Eu
cred că este și foarte multă strategie și pare că
Ungaria nu-și poate permite o ruptură completă de Rusia, are
nevoie de resurse pe care altfel nu știm cine i le-ar asigura. Fiindcă Ungaria nu beneficiază de resurse naturale. Pe de
altă parte, să nu uităm, Orbán era unul dintre cei mai critici
atunci când a fost depusă coroana la mormântul lui Imre Nagy în
’89. Acum cred că a uitat oarecum sau nu vrea să-și amintească. Iar dacă ne referim la cele relatate
de presă, inclusiv la discuția dintre ministrul de
externe maghiar, Péter Szijjártó, și Lavrov al Rusiei, există multe elemente care arată că Orbán e totuși prea
apropiat de Rusia”, susține Sorina Soare.

Singurul scenariu în care SUA și Iranul ar putea depune armele în 2026 – Analiza unui expert român în Orientul Mijlociu

Suspans până la capăt

Pentru alegerile de duminică, 12 aprilie, TISZA
pornește aparent cu prima șansă în Ungaria. Chiar și așa,
suspansul se va menține până spre orele nopții, mai ales că
sistemul de vot din Ungaria poate conduce la o situație în care un
partid câștigă votul popular, dar nu ajunge la putere și nu poate
forma un guvern, dacă nu obține o majoritate de două treimi.
Acesta ar fi scorul minim, consideră unii analiști, pentru ca Péter
Magyar, dacă ar fi să câștige, să poată trece la reforme
radicale și să schimbe ceva.

Nu
în ultimul rând, așa cum s-a văzut la alegerile din România,
sondajele preelectorale pot fi influențate de efectul
de dezirabilitate socială, adică
de tendința respondenților – sau al unora dintre ei – de a
declara ceea ce, într-un anumit context, pare a fi dezirabil social.

„Spirala tăcerii” și „votantul timid”

Un
alt detaliu care poate influența alegerile și poate face ca
rezultatul final să fie complet diferit de cel al sondajelor ține
de așa-numita spirală a tăcerii, adică tendința unora dintre cei
care iau parte la sondaje să nu fie sinceri când își declară
opțiunile de vot, pentru a nu fi cădea într-un anumit oprobiu
public.

România,
de altfel, nu a fost singura țară în care aceste efecte au făcut
ca rezultatul de pe hârtie din sondajele preelectorale să difere de
cele final. În Statele Unite, politologii au vorbit despre ceea ce
au numit „shy Trump voter” (votantul timid al lui Trump, care își
ascunde simpatia pentru liderul de la Casa Albă), iar în Marea
Britanie „shy Tory voter” – votantul timid al conservatorilor).