Biroul 1440 și noul „Starlink rusesc”: De ce nu a reușit Putin să găsească o alternativă la sistemul de…

Rusia a lansat o rachetă spațială în luna martie fără să anunțe oficial evenimentul, însă se bănuia deja că racheta transporta prima serie de sateliți Rassvet, noul „Starlink rusesc” la care rușii lucrează încă din 2020. După ce Elon Musk a blocat terminalele Starlink folosite de trupele ruse din Ucraina, accesul la un sistem alternativ dezvoltat în țară a devenit crucial pentru armata lui Putin, care nu va putea beneficia de noul proiect de telecomunicații prin satelit decât peste ani de zile, potrivit unei investigații Insider.

Agenția spațială de stat Roscosmos a anunțat, în 2022, un nou sistem de sateliți numit Sfera. Totuși, după lansarea primului satelit, Skif-D, niciun alt satelit din ambițiosul proiect nu a mai fost lansat. Acum, compania aerospațială rusă Biroul 1440 încearcă să lanseze propria sa constelație de sateliți, însă producția în masă a sateliților va fi foarte dificilă din cauza sancțiunilor internaționale.

Sistemul Sfera a fost menționat pentru prima dată în public de președintele rus Vladimir Putin în iunie 2018, la o zi după ce Roscosmos a prezentat un proiect pentru o constelație de sateliți de internet numit „Efir” (Eter).

Sfera ar fi urmat să coste 1,5 trilioane de ruble (aproximativ 19 miliarde de dolari), acoperind producția și lansarea a 640 de sateliți până în 2030. Estimările privind fondurile alocate proiectului au continuat să scadă în anii dinaintea declanșării războiului din Ucraina, precum și numărul de sateliți promiși.

Roscosmos considera că Sfera va fi unul dintre principalii piloni ai săi de dezvoltare în următoarele decenii – proiectul ar fi ținut ocupate birourile de proiectare, întreprinderile industriale și instalațiile de producție a rachetelor.

Eșecul constelațiilor de sateliți ai Rusiei

Ambițiile sectorului spațial erau, însă, limitate mereu de Ministerul de Finanțe al Rusiei. Până în 2022, costurile estimate au fost reduse la 180 de miliarde de ruble pentru 162 de sateliți. Guvernul a promis că va aloca 95 de miliarde de ruble, însă a cheltuit doar 40 de miliarde în ultimii trei ani.

Rusia are cam la fel de mulți sateliți activi pe orbită în acest moment, ceea ce înseamnă că Sfera poate fi descrisă mai corect drept un program pe 10 ani de reînnoire a constelației de sateliți a Rusiei și nicidecum un nou sistem unificat revoluționar.

Succesul sistemelor Starlink și OneWeb și sancțiunile impuse contra Roscosmos după anexarea Crimeei în 2014 au distrus orice șansă ca Efir să aibă succes comercial pe piața globală. În același timp, piața internă a Rusiei era prea mică pentru ca sistemul să devină rentabil din punct de vedere financiar.

După ce din proiect s-au retras chiar și marii investitori, precum banca VEB și Gazprom, Efir a fost practic desființat în 2021. Roscosmos spera ca Sfera să primească finanțare din noile programe naționale legate de digitalizarea Rusiei și de dezvoltarea regiunii arctice.

În 2025, alte două proiecte asemănătoare au fost înghețate: Skif, versiunea rusească a sistemului internațional O3b, și Marathon IoT, care ar fi urmat să devină cea mai mare constelație de sateliți din cadrul sistemului Sfera.

Rassvet ar putea avea până la 900 de sateliți pe orbită. Starlink are deja peste 10.000

Biroul 1440 a lansat pe orbită trei sateliți din seria Rassvet-1 în 2023. Următoarea generație, Rassvet-2, a fost lansată și testată în 2024.

Constelația Rassvet ar urma să includă 250 de sateliți până în 2027, 750 până în 2030 și 900 până în 2035. Este un număr mult mai mic de sateliți decât cei incluși în sistemul Starlink, care are acum peste 10.000.

Cu toate că este comparat cu Starlink, Rassvet ar semăna mai degrabă cu proiectul OneWeb, care are în jur de 650 de sateliți activi în acest moment.

În timp ce Starlink se adresează în principal consumatorilor de masă și serviciile oferite necesită o constelație de sateliți cât mai mare pentru a face față numărului foarte mare de utilizatori, OneWeb este orientat înspre marii consumatori: companii de transport și telecomunicații, precum și bănci și guverne.

Terminalele Starlink sunt mici și ieftine, ceea ce înseamnă că pot fi folosite cu ușurință chiar și pe câmpul de luptă, inclusiv de către unitățile care operează drone. Terminalele OneWeb sunt mai mari și mai scumpe.

Biroul 1440 a căutat inițial să copieze modelul de afaceri al OneWeb, oferind servicii pentru Aeroflot și Căile Ferate Ruse. Astăzi, însă, principalul client al companiei a devenit clar Ministerul rus al Apărării.

Singurele companii care au reușit să producă în masă sateliți sunt cele din SUA și China

Unele zvonuri indică faptul că primii sateliți Rassvet au fost construiți folosind piese „capturate” din sateliții OneWeb pe care Roscosmos i-a abandonat în cosmodromul Baikonur în februarie 2022, după anularea unui contract privind lansarea lor pe orbită.

La începutul anului 2026, după ce forțele ruse din Ucraina au pierdut accesul la sistemul Starlink, armata rusă a început să caute cu disperare o alternativă pe piața internă.

Astfel, cea mai mare dificultate întâmpinată de Biroul 1440 nu este accesarea fondurilor, ci producția în masă a sateliților, în condițiile în care sancțiunile americane și europene au blocat accesul companiilor rusești la microelectronice, iar cele mai multe piese electronice disponibile în Rusia merg înspre industria apărării, pentru a produce cât mai multe arme.

Producția în masă a sateliților este ceva ce doar câteva companii americane și chinezești au reușit până acum: Starlink, OneWeb, Qianfan și Guowang. Roscosmos nu a reușit niciodată să facă acest lucru cu Marathon IoT.

În același timp, proiectul Sfera conceput pe timp de pace în scop civil a rămas tot mai mult în umbră. Astfel de inițiative prezintă puțin interes pentru un stat militarizat care pare că va rămâne la război în viitorul apropiat.

Editor : Raul Nețoiu