Revoltă în Bucureşti după scumpirea metroului. Peste 11.500 de oameni au semnat deja o petiţie

Peste 11.500 de persoane au semnat deja o petiţie împotriva majorării, în timp ce autorităţile spun că analizează măsura. Petiţia a fost iniţiată de SENS, pe renumita platformă Declic.

În paralel, experţii avertizează că o astfel de decizie ar trebui justificată clar, inclusiv prin îmbunătăţirea serviciilor.

Propunerea de scumpire a biletelor de metrou a fost votată sâmbătă în cadrul Consiliului de Administraţie al Metrorex, urmând ca decizia finală să fie analizată de autorităţi.

„Este o propunere a CA-ului Metrorex. Vom analiza dacă este sustenabilă această măsură”, a precizat Ciprian Şerban.

Nu este prima majorare de tarife. În ianuarie 2025, preţul unei călătorii a crescut de la 3 la 5 lei, iar atunci autorităţile au explicat decizia prin nevoia de echilibrare a bugetului şi reducerea cheltuielilor de exploatare.

Noua propunere vizează o creştere până la 7 lei pentru o călătorie, începând din mai 2026, ceea ce ar însemna o majorare de peste 130% într-un interval mai mic de un an şi jumătate.

Consultantul economic Adrian Negrescu atrage atenţia că o astfel de creştere nu are precedent pe piaţa transportului public din România şi ar trebui justificată solid.

„Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. (…) O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor”, a transmis acesta.

Acelaşi expert spune că realitatea din teren contrazice ideea unei scumpiri justificate. Călătorii se confruntă zilnic cu aglomeraţie, trenuri vechi fără aer condiţionat şi întârzieri în livrarea noilor garnituri. În acelaşi timp, veniturile din bilete şi abonamente sunt insuficiente pentru funcţionarea sistemului, Metrorex bazându-se anual pe subvenţii de la bugetul de stat, care depăşesc 700-800 de milioane de lei.

Datele bugetare din 2025 arată că aproape 37,95% din buget, adică aproximativ 1,05 miliarde de lei, merge către salarii şi sporuri, o sumă mai mare decât totalul cheltuielilor de exploatare.

Pentru bunuri şi servicii esenţiale, inclusiv energie, mentenanţă şi piese de schimb, este alocat doar 25,07% din buget, adică aproximativ 697 de milioane de lei.

„Este revoltător faptul că Ministerul Transporturilor închide ochii la derapajele financiare, iar interesele călătorilor rămân complet neapărate. Metrorex a devenit prototipul perfect al companiei de tip «gaură neagră» pentru bugetul naţional”, a mai transmis Adrian Negrescu.

Nemulţumirea publică a apărut rapid. O petiţie iniţiată de partidul SENS, adresată companiei Metrorex, Guvernului şi Ministerului Transporturilor, a strâns deja peste 11.500 de semnături.

Iniţiatorii susţin că scumpirea vine într-un context economic dificil şi afectează direct persoanele vulnerabile.

„Policrizele care au venit peste noi de-a valma, la care se adaugă şi măsurile de austeritate ale guvernului, unele de-a dreptul ridicole, au atârnat cel mai greu asupra persoanelor vulnerabile.”

Semnatarii avertizează că o astfel de majorare contravine tendinţelor globale, care încurajează transportul public şi reducerea dependenţei de maşinile personale.

„Dacă scumpesc preţul unei călătorii cu metroul, autorităţile nu fac decât să trimită şi mai mulţi cetăţeni către automobilele individuale, fapt care creează mai multe cozi în trafic, mai multă poluare şi mai mulţi nervi.”

La scurt timp după ce informaţiile despre scumpirea metroului au apărut în spaţiul public, şi Societatea de Transport Bucureşti a anunţat că ia în calcul creşterea tarifelor.

Propunerea vizează majorarea preţului unei călătorii de la 3 la 5 lei, proiectul fiind discutat în Adunarea Generală a Acţionarilor.

Reprezentanţii companiei spun că măsura nu ar aduce neapărat venituri suplimentare, deoarece diferenţa ar fi compensată prin subvenţia oferită de Primăria Capitalei, însă ar îmbunătăţi fluxul de numerar. Decizia finală nu a fost încă adoptată, dar semnalul este clar: scumpirile din transportul public ar putea deveni o realitate în lanţ pentru bucureşteni.