De ce şocurile create de războiul din Iran provoacă mai puţină suferinţă Chinei decât altor economii

Războiul din Orientul Mijlociu va răni economia Chinei, nu o va ajuta, însă daunele vor fi uşor mai mici decât cele provocate multora dintre vecinele şi riva­lele sale, scrie Economist.

Mulţi din China susţin că războiul va accelera declinul Americii şi văd agresiunea americană ca pe o validare a accentului pus de preşedintele Xi Jinping pe securitate în detrimentul creşterii economice. Iar aceştia se aşteaptă ca pacea, atunci când va veni, să creeze oportunităţi pe care China le poate exploata.

Cel mai direct şoc provocat de război este la nivelul aprovizionării cu petrol. Însă spre deosebire de alţi importatori asiatici de petrol, China este mai protejată. Ţara îşi primeşte aproximativ o treime din ţiţei prin Strâmtoarea Ormuz, comparativ cu peste 70% în cazul Coreii de Sud şi al Japoniei.

De asemenea, China importă foarte mult petrol, însă are grijă să nu fie dependentă de un singur furnizor. Producţia internă este şi ea în creştere. Ţara a produs 4,3 milioane de barili pe zi de petrol anul trecut, un nou record egal cu aproximativ 40% din totalul importurilor de petrol. Când vine vorba de gaze, producţia internă creşte suficient de rapid pentru ca aceasta, combinată cu gazele importate prin conducte, să facă China să importe de fapt mai puţin GNL decât în 2020.

În plus, petrolul şi gazele naturale consti­tuie părţi mai mici din mixul energetic total al Chinei graţie dependenţei ţării de cărbune, energie nucleară şi energii regenerabile în creş­tere rapidă. China deţine de asemenea alterna­ti­ve la produsele petrochimice, cu firme mari care pot transforma cărbunele în produse chimice. Iar dacă penuriile se agravează, China deţine rezerve petroliere estimate la echiva­lentul a aproximativ patru luni de importuri pe mare. Consilierii din Beijing spun că guvernul ezită deocamdată să folosească rezervele respective, păstrându-le pentru scenarii cu adevărat rele.

Cel mai mare importator de petrol din lume prin Strâmtoarea Ormuz, China este în mod paradoxal una dintre ţările cel mai bine poziţionate pentru a face faţă închiderii acesteia, potrivit Reuters.

Ţara este mai protejată decât multe din vecinele sale graţie anilor de măsuri care i-au redus vulnerabilitatea la şocuri energetice. China se laudă cu o flotă de maşini electrice de o dimensiune egală cu cea a restului lumii combinată, stocuri de petrol vaste şi în creştere, surse diversificate de aprovizionare cu petrol şi gaze şi o reţea de electricitate mai protejată de importuri graţie cărbunelui şi energiilor regenerabile interne.

Cantitatea de petrol înlocuită de maşinile electrice anul trecut a fost aproximativ egală cu ceea ce China a importat din Arabia Saudită, relevă estimările Centre for Research on Energy and Clean Air.

Reţeaua de electricitate a Chinei este a­proape în întregime alimentată de cărbune şi energie regenerabilă în creştere rapidă. Boomul energiei verzi, care a devansat pro­priile ţinte ale Beijingului, este atât de puternic, încât energia suplimentară de care economia are nevoie în fiecare an este acoperită de noi instalaţii solare şi eoliene. Asta înseamnă mai puţine importuri de cărbune şi mai puţine gaze naturale lichefiate în cele câteva provincii de coastă în care acesta este parte din mixul de electricitate.

A doua mare economie a lumii a devenit unul dintre cei mai mari investitori în reţele de electricitate la nivel mondial, cheltuind masiv în ultimii ani pe infrastructură pentru a absorbi volume mai mari de regenerabile şi a-şi reduce dependenţa de importuri.

Finanţarea acestei creşteri a transformat operatorii de reţele de stat în unii dintre cei mai mari emiţători de obligaţiuni ai ţării, vânzările atingând niveluri fără precedent şi randa­men­tele apropiindu-se de minime istorice, notează Bloomberg.

„Dezvoltarea infrastructurii în China este mult mai eficientă decât cea a majorităţii ţărilor, iar reţeaua electrică nu face excepţie“, arată Penny Chen, senior director la Fitch Ratings. Pe măsură ce preţurile în creştere ale energiei devin o constrângere obligatorie pentru ambiţiile de inteligenţă artificială şi producţie în alte părţi, acest avantaj este menit să se amplifice.

Investiţiile în reţele evidenţiază cum securitatea energetică, privită cândva drept un obiectiv ambiţios, pe termen lung, al preşedintelui Xi Jinping, devine acum, în actuala criză, o sursă imediată şi crucială de protecţie economică.

O altă întrebare este cât de tare va afecta războiul din Iran exporturile Chinei, scrie Economist. Pe măsură ce consumatorii din întreaga lume vor resimţi impactul scumpirii energiei, cheltuielile acestora pe alte bunuri vor scădea, afectând fabricile chinezeşti.

Şi totuşi, criza actuală ar putea creşte în cele din urmă cererea globală pentru cele „trei noi“ produse ale Chinei: EV-urile, bateriile litiu-ion şi celulele solare. China este producătorul dominant al tuturor celor trei, reprezentând cel puţin 70% din capacitatea global în acest sectoare. Fiecare dintre acestea vor fi mai atrăgătoare pentru oameni şi businessuri din alte ţări dacă preţurile petrolului se vor menţine ridicate în lunile următoare.

Războiul din Iran este aşteptat să ajute exportatorii chinezi să câştige cotă de piaţă globală de la rivalii din ţări afectate mai puternic de energia scumpă şi şocurile de la nivelul lanţurilor de aprovizionare, susţin economiştii, conform Financial Times.

Fabricile chinezeşti ar trebui să-şi poată menţine prodcuţia constantă graţie amplelor rezerve petroliere ale ţării şi aprovionării cu energie locală, arată aceştia, în timp ce perturbările provocate de război pe pieţele petrolului şi gazelor ar putea declanşa o reorientare pe termen mai lung către energie verde de pe urma căreia industria chineză ar avea de câştigat.