Paștele 2026, la extreme: de la coșuri pline în supermarket la „puneți-mi hamsii de 1 leu” în piețe….

Aglomerația a fost în toi, magazinele au fost pline, comercianții au făcut tot ce au putut să profite de valul de cumpărători după care s-au uitat lung în ultima vreme. Supermarketurile și magazinele din piețe par două lumi diferite.

Deși, pe oricine ai întreba cum se descurcă pentru masa de Paște, răspunsul este – s-au scumpit toate, cu greu mai facem față -, străzile sunt pline de oameni cărând plase mai mici sau mai mari, pline ochi sau pe jumătate.

Carnea de miel, cel mai căutat produs

Cel mai căutat produs în ultimele zile a fost carnea de miel. S-a vândut în câteva zile, astfel că cine s-a trezit cu două zile înainte de Paște că vrea să cumpere, amânând achiziția fie în speranța că mai scade prețul, fie din dorința de a cumpăra „cât mai proaspăt”, a riscat să rămână fără.

„Ne-am gândit acum trei zile să cumpărăm, după care am decis că va fi o masă fără carne de miel. Acum ne-am răzgândit și nu mai găsim. Am căutat și la alte magazine, am căutat și la măcelării, nu mai e pe niciunde. Cel mult mici sau pastramă”, se plânge un cumpărător sosit în alt treilea supermarket din municipiul Slatina pentru a bifa și ultimul produs rămas neachiziționat pe lista de cumpărături pentru Paște.

Lucrătorii din magazine spun, la rândul lor, să s-au comandat cantități foarte mari de carne de miel, însă n-au putut risca să rămână cu marfa pe raft comandând cu mult peste ce au previzionat ca vânzare.

Cu sau fără carne de miel la raft, cărucioarele de cumpărături se umplu rapid. Oamenii, e drept, se uită mai atent să nu pună prea multe produse plasate strategic în drumul lor dar care nu sunt pe lista de cumpărături, însă la final tot se adună multe sute de lei de achitat. „Și pe ce? Că, totuși, n-am mai luat ca în anii trecuți și cu toate astea costă cu mult mai mult!”, comentează cumpărătorii după ce au trecut de casă.

La ușa magazinelor și cerșetorilor le merge mai bine decât în zilele obișnuite. Mai sunt și oameni care-i trimit „la muncă, nu la-ntins mâna”, dar sunt și destul de mulți cei care le întind câte 5 sau 10 lei sau aleg câte un produs din coș și-l dăruiesc. „Lasă-i, mă, știu că ei vor bani, dar dacă aruncă e păcatul lor!”, se încheie de multe ori discuția între membrii familiei care n-au trecut nepăsători pe lângă cerșetori.

Raionul cu băuturi, cum se întâmplă la toate sărbătorile, este poate cel mai des alimentat în magazine. Urmează cel cu legume și verdețuri. Ceapa verde și usturoiul verde, două ingrediente importante pentru prepararea drobului de miel, le-a revigorat vânzările și producătorilor și comercianților din piețe.

Prețuri mai mari de la o oră la alta la salată, ceapă și usturoi

Le-a mers bine vânzarea, cu două zile înainte de Paște, și producătorilor și comercianților din piețele agroalimentare. Ba chiar cumpărătorii au remarcat că prețurile au crescut brusc, pe măsură ce stocurile de produse s-au micșorat. „Pe la 10.00 a fost 2 lei salata, 2,5 lei cea mare, iar acum (n.red. – două ore mai târziu) s-a făcut 3-4 lei. La fel și usturoiul verde. Cam mult și cam repede au crescut”, comentează cumpărătorii aflați vineri, 10 aprilie 2026, în piața agroalimentară „Zahana” din Slatina.

Comercianții spun însă că sunt zile întregi în care „a fost moartă vânzarea”, de-abia ce s-a mai dezmorțit un pic începând de ieri. „Ceapa verde și usturoiul verde se vând cel mai bine. Cumpără oamenii pentru drob. Și salata mai merge, dar nu la fel de bine”, dezvăluie o vânzătoare.

„De azi-dimineață văd că au mers bine verdețurile, dar și castraveții și roșiile. Roșiile sunt de import, vă dați seama că nu ne permiteam să aducem de la producătorii noștri la ce prețuri au acum, pentru că nu le-ar fi cumpărat nimeni”, spune un alt comerciant.

Povestea Drumului Crucii din stațiunea Straja, unul dintre cele mai dificile pelerinaje din România

„La mine, da, sunt mai ieftini castraveții, iar de săptămâna viitoare o să-i luați și mai ieftin. Sunt 15 lei (n. red. – în restul pieței se vând cu 20 lei/kg și au fost chiar și 25 lei/kg), îi aduc de la Matca, din Galați”, dă detalii un alt vânzător.

„Foarte greu merge. Noi stăm și ne odihnim. Vânzarea e fix cum vedeți”

În sectorul de pește și carne al pieței „Zahana” atmosfera e tristă rău. Din când în când mai trece câte un cumpărător.

„La noi, nu, nu merge deloc vânzarea. Oamenii întreabă de miel. Nu mai e pe niciunde aici. Uitați-vă ce e pe aici! Așa avem zi de zi. Trec tot mai rar. Cumpără un pic de organe, un ficățel de pui, două pulpițe, ne cer de 1 leu hamsie, un merluciu de 3 lei, mai micuț, așa…”, descrie o vânzătoare cu ce confruntă.

„Foarte greu. Noi stăm și ne odihnim. Afară, da, la celelalte magazine, dar aici… Nici astăzi n-a mers”, confirmă vânzătoarea de la vitrina vecină.

„De câteva zile merge foarte prost. Ieri și astăzi să zicem că a mai fost ceva-ceva, dar făcând o comparație cu vânzările de anul trecut, la jumătate ca volum de vânzări. Și noi n-am schimbat absolut nimic la prețuri. Se mai cumpără drobul de miel, brânzeturile mai merg, dar altceva… Sunt și persoane care cumpără cu kilogramele, dar să știți că sunt și persoane care cumpără la feliuță. Spun – puneți-mi și mie de 5 lei”, precizează reprezentanta unui magazin cu preparate de la producător.

„Mai cumpără cei din generația mea, care au mâncat și din vas de lut”

Printre verdețuri românești și fructe majoritar din import și-au făcut loc și produsele unei artizane. Face parte, spune, din familia ultimilor cioplitori în lemn din Slatina. Are de vânzare, pe lângă obiectele realizate alături de socrul său, și obiecte din ceramică de Horezu, aduse de la meșterii din județul vecin. Oamenii se opresc, le admiră, dar nu cumpără pe cât de mult ar avea nevoie producătorii. „Cei din generația mea, care au mâncat din vase de lut, mai cumpără, să știți. Cumpără și linguri, le folosesc la preparat mâncarea. Cred că dacă ar avea oamenii bani ar fi mult mai căutate. Noi am ajuns să le vindem și pe mult și pe puțin, însă e muncă, să știți, le luăm de nouă ori la mână. Doamnele mai cumpără căpistere, le spunem noi, pentru frământat, dar, la fel, cine mai frământă, că ne-au luat aparatele locul”, explică Gheorghița Barbu.

Părintele Constantin Necula: „Nimic din profilul asumării comerciale a Paștelui nu este despre Hristos”

Vinde în piață doar din când în când, de obicei în preajma unor sărbători mai mari, cum este Paștele și cum a fost cea de joi, Joimari, care odinioară, cel puțin pentru meșterii ceramiști, era o adevărată binecuvântare, pentru că reușeau să vândă foarte multe căni. „Nici astea nu se mai caută. De fapt, lumea și le-ar dori, doar că li se par scumpe, cumpără și dau de pomană din celelalte, aduse din China”, a mai spus Gheorghița Barbu.

Ne dezvăluie și cum trebuie folosite vasele din lut pentru preparate la cuptor. Înainte de a pune preparatul, vasul ar trebui să stea aproximativ două ore plin cu apă.