Alegeri în Ungaria: Thriller geopolitic într-o țară cât 2% din UE

Pe 12 aprilie, cetățenii maghiari vor vota la primele alegeri începând din 2010 în care partidul actualului premier Viktor Orban este depășit în sondaje. Potrivit Politico.eu, se anunță o prezență record, de peste 70%, peste cea de la alegerile din 2022. Prezența sporită poate avantaja actuala opoziție din Ungaria, partidul Tisza, al lui Peter Magyar.

Voturile prin corespondență l-au avantajat pe Orban

Secțiile de vot se vor deschide la ora 6 și se vor închide la ora 19. Primele rezultate preliminare sunt așteptate la ora 20. Până la finalul zile de 12 aprilie se estimează numărarea a 97% dintre voturi. Însă numărătoarea poate dura o săptămână, dacă rezultatele sunt strânse. Cetățenii care locuiesc în străinătate votează doar pentru listele de partid și pot vota prin corespondență. La ultimele parlamentare, 90% din voturile prin corespondență au fost în favoarea Fidesz. Cetățenii maghiari din țările vecine tind să voteze pentru partidul lui Viktor Orban. Potrivit Politico.eu., anul acesta s-au înregistrat de două ori mai mulți alegatori prin corespondență – 500.000. Pe 9 aprilie, jumătate dintre aceste potențiale voturi au ajuns în Ungaria.

Sondajele sunt armă politică în Ungaria

”Ori Tisza obține o victorie zdrobitoare, ori institutele de sondare se vor prăbuși”, scrie Euobserver. Multe sondaje arată că Tisza se află cu 20% în fața partidului lui Orban, Fidesz. Politico.eu consideră însă relevante sondajele care dau o diferență de circa 10% în favoarea actualei opoziții (49%-39%). Doar institutele de sondare ale Fidesz arată că opoziția este pe locul al doilea, la un ecart de circa 5%.

Sondajele sunt privite cu prudență în Ungaria. În primul rând, sistemul electoral complicat face mai puțin relevant votul popular. În al doilea rând, sondajele au fost folosite nu doar ca instrument sociologic, ci și ca strategie de comunicare și armă politică. În cele din urmă, majoritatea ungurilor nu cred că alegerile sunt cinstite, arată un sondaj Gallup. Doar 40% spun că alegerile sunt corecte. În 2022, Parlamentul European a descris Ungaria drept ”autocrație electorală”. Însă sondajul Gallup arată și că doar 28% dintre români cred că alegerile din România sunt corecte. Și doar 12% dintre bulgari, care vor merge la urne o săptămână mai târziu, pe 19 aprilie.

Lege electorală cu surprize

Matematica alegerilor din Ungaria este complicată. Sunt 199 de mandate, dintre care 106 sunt obținute prin vot uninominal într-un singur tur. Cine obține mai multe voturi, câștigă. Restul de 93 de mandate sunt alocate prin vot proporțional. Însă aici nu contează doar listele de partid, ci și voturile acordate candidaților nealeși, precum și voturile de care candidații aleși nu mai au ”nevoie” pentru a fi deasupra următorilor candidați. Este rezultatul reformei electorale din 2011, care a contribuit la menținerea la putere a Fidesz.

Blocarea fondurilor UE l-a îngenuncheat pe Orban

Alegerile din Ungaria au fost transformate de presa europeană în adevărate alegeri europene cu miză geopolitică. Vor vota însă doar ungurii. Iar a doua cea mai mare preocupare a lor este economia – nivelul de trai, prețurile, salariile. Ungaria a performat până în 2022. Odată cu războiul din Ucraina a început și blocarea accesului la fondurile UE pentru guvernul Orban – 20 de miliarde de euro pe perioada 2021-2027. Indicii post-2022 arată o cădere generală. Creștere de 4,3% în 2022, dar de circa 0,5% în următorii trei ani. Creșterea PIB-ului a fost sub cea a României și Poloniei. Decizia politică de la Bruxelles de a bloca fondurile UE pentru Ungaria pare să rezolve o problemă geopolitică.

Scenariile post-electorale de bază

O victorie la limită a lui Viktor Orban ar face ca Ungaria să fie și mai radicală în politica externă. Relația cu Ucraina a fost sacrificată în această campanie electorală.

O victorie la limita a partidului Tisza poate duce la obstrucționarea transferului puterii prin: acuzații de fraudă, renumărări de voturi, șicane legale. Actuala putere ar fi avantajată. Are control asupra Curții Constituționale și poate adopta chiar așa-zise legi cardinale până la începerea noii legislaturi.

O victorie la limită a partidului Tisza poate fi urmată de o tranziție democratică clasică. Nu pentru că sistemul ar redescoperi democrația, ci pentru că revenirea la putere a lui Viktor Orban este foarte probabilă.

Abia o victorie cu majoritate constituțională pentru actuala opoziție poate modifica cu adevărat parcursul Ungariei și ar duce la o eră a epurărilor.

Campanie spectaculoasă si murdară

În Ungaria, campania electorală nu se oprește cu 24 de ore înaintea votului. Lupta se duce și sâmbătă. Este demnă de un scenariu de Hollywood. Contracandidatul Peter Magyar își avertizează electoratul că Fidesz va publica înregistrări cu scene de sex. Rusia ar pune la cale o tentativă de asasinat, pentru a spori șansele lui Orban. Fidesz ar fi oferit bani și droguri comunităților de romi, în schimbul voturilor. Un fost deputat al opoziției arată că Franța și Germania sunt la fel de mult implicate în aceste alegeri ca și Rusia. Mai apar atacuri cu drone, interceptări, sechestrarea unui camion cu lingouri de aur, acuzații despre o tentativă de atac terorist asupra gazoductului dintre Serbia și Ungaria. Și apoi vizita electorală a vicepreședintelui SUA la Budapesta și mesajul președintelui SUA: ”Sunt un mare fan al lui Viktor Orban”.

Presa europeană nu făcut campanie în Ungaria

Circa 80% din presa maghiară se află sub influența puterii, arată studii interne și internaționale. Însă opoziția a avut de partea ei întreaga presă europeană și o buna parte din cea americană. Un consorțiu format de Bloomberg (despre ”șoarecele” Orban și ”leul” Putin), Washington Post (despre loialitatea lui Orban fata de ayatollahi) și Politico (despre un nouă îngenunchere în fața Rusiei pregătită înaintea alegerilor) a publicat constant informații despre cum Budapesta a oferit Rusiei informații confidențiale legate de UE.

Frankfurter Allgemeine Zeitung preferă o abordare mai moderată când vine vorba despre relația Ungariei cu Ucraina, Rusia sau UE. ”Adevărul este ca nu a fost doar vina lui Orbán. Au existat și ezitări la Berlin, Bruxelles și chiar la Paris. Desigur, aceste dezvăluiri despre Orban nu au apărut întâmplător, cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare. Acest lucru conferă situației un iz neplăcut. Oricât de mult își doresc unii ca Orbán să fi înlăturat de la guvernare, acest lucru trebuie lăsat în seama alegătorilor maghiari. Mai ales că astfel de informații provenite de la serviciile secrete probabil nu ajută prea mult; poate chiar fac rău”.

Orban pariat pe veto, țările mici din UE riscă să piardă pe mâna lui

La alegeri pot participa puțin peste 8 milioane de cetățeni, într-o țară cu o populație de 2% din totalul UE, cu economie cat 1% din PIB-ul UE, comparabilă cu a unui land mediu din Germania. Totuși, aceste alegeri au ajuns să fie un thriller geopolitic.

Viktor Orban a reușit să intre în liga superioară a politicii internaționale prin două atuuri: dreptul de veto în UE și calitățile sale de om politic.

Dreptul de veto în de politica externă, de securitate, fiscală, extindere și modificarea tratatelor a fost atent apărat de țările mici din UE, în special după Brexit. Marea Britanie era un factor ponderator intre ambitiilșe vest-europene și interesele anglo-saxone în Europa de Est. Cooperarea franco-germană, atât de necesară pentru a împinge înainte UE, poate deveni un pericol real pentru țările mici. Nu o spune doar Orban, este o realitate pentru toți liderii europeni. Experiența celor patru mandate Orban, cu folosirea dreptului de veto ca pârghie de șantaj, riscă însă nu să întărească aceasta protecție pentru țările mici, ci să grăbească finalul ei.

Un program legitim, dar viciat

Guvernele lui Viktor Orban au urmărit relații puternice cu statele din Est și din Sudul Global. A urmărit să creeze alianțe bazate pe afinități politice și ideologice în Balcanii de Vest și în Europa Centrală și de Est. A urmărit alianțe similare cu partide din țările vest-europene. A vrut hegemonie asupra comunităților maghiare din țările vecine. A folosit pentru asta influența în presă, influența economică prin companii de stat și intermediari, ONG-uri finanțate de guvern. Sunt obiective legitime și care pot servi securității și creșterii economice. Poate că nu puține țări din regiune si-ar dori lideri cu capacitatea de a produce și aplica un asemenea program. Programul fost însă viciat de ideologia ”iliberalismului” lansată de Orban, de corupție și transformarea sa în fabrică de bogați loiali sistemului.

Ideologia lui Orban merge mai departe în UE, poate chiar și în Ungaria

Opoziția care se profilează învingătoare este o disidență a partidului Fidesz. Peter Magyar și Tisza nu sunt un partid pro-european în sensul clasic. Obiectivele de mai sus pot fi urmărite și de noul guvern. Condiția este renunțarea la strategia șantajului la Bruxelles. În schimbul măsurilor anticorupție și pentru independența justiției, un potențial guvern Tisza va primi din nou liber la transferul de fonduri europene – condiția esențială a succesului guvernării.

O înfrângere a lui Viktor Orban nu va însemna final de drum politic. Revenirile sunt posibile – Donald Trump, Benjamin Netanyahu, Silvio Berslusconi si, mai recent și in regiune – Andrej Babis în Cehia și Robert Fico în Slovacia.

Apoi, iliberalismul are viitor. Apartenența Ungariei la UE fost folosită ca monedă de schimb în relații disproporționate cu Rusia, China și SUA. Viktor Orban a reușit să construiască pârghii geopolitice care depășesc granițele Ungariei. Chiar dacă înfrângerea sa electorala pare foarte probabila, ideile lui Orban câștigă teren în țări importante – Franța, Germania, Marea Britanie. Orban poate pierde în Ungaria, însă alegătorilor europeni le este oferită o rețetă ideologica similară.