Viktor Orbán ar putea cere anularea alegerilor, în cazul unei victorii a opoziției. Analist român din Marea…

Viktor Orbán ar putea cere anularea alegerilor, în cazul unei victorii a opoziției, consideră politologul Cristian Nițoiu (Universitatea Loughborough, Marea Britanie). În disperare de cauză, premierul ungar ar putea recurge la soluția folosită la alegerile din România, din 2024.

Toți
ochii sunt îndreptați spre Ungaria, unde campania electorală a
intrat pe ultima sută de metri, înainte de alegerile de duminică,
12 aprilie.
Pentru
prima dată în ultimii ani, opoziția pare că pornește cu prima
șansă. Péter Magyar, fost coleg al premierului Viktor Orbán în
partidul Fidesz, actualmente lider al celor de la Tisza, principala
formațiune politică de opoziție, vrea să preia puterea.

Chiar
și așa, rezultatele sondajelor sunt mai degrabă contradictorii.
Cercetările de piață realizate de sociologi apropiați de Tisza
arată că formațiunea opozantă ar fi în avantaj cu 8 până la 10
puncte procentuale.
În
schimb, sondajele realizate de apropiații Fidesz, de exemplu
Institutul Nézőpont și Centrul pentru Drepturi Fundamentale,
indică un avans pentru Orbán și partidul său.

Nițoiu: Ambele tabere joacă „murdar”

Conform
uneia dintre cele mai recente cercetări realizate de centrul
sociologic și de analiză politică Iránytű Intézet, Tisza ar
obține 41% din voturi, față de numai 34%, cât ar avea Fidesz. Totuși,
așa cum s-a putut constata în ultimii ani și în România, aceste
sondaje diferă de multe ori de rezultatul propriu-zis al alegerilor,
așa că surprizele nu sunt deloc excluse nici în Ungaria.

„Adevărul”
abordează subiectul alegerilor din țara vecină cu politologul
Cristian Nițoiu, profesor de științe politice la Universitatea
Loughborough, în Marea Britanie. În opinia sa, alegerile din
Ungaria sunt deschise spre orice rezultat și chiar dacă multe case
de sondaje insistă pe victoria Tisza, zarurile nu au fost încă aruncate.

„Va
fi foarte interesant de văzut deznodământul acestor alegeri. Cred
că suntem un pic pe muchie cuțit în acest moment, iar când spun
asta am în vedere disperarea cu care acționează regimul Orbán. Am
văzut de curând și știrile venite din Serbia despre un presupus
atentat asupra rețelei de gaze balcanice. Ungaria își acoperă
aproximativ 60–70% din necesarul de gaze prin acea conductă. Și
Orbán a venit imediat și a spus că va pune sub control militar
toate rețelele de gaze de pe teritoriul Ungariei”, spune Nițoiu.

Disperarea
lui Viktor Orbán este dată de situația în care se află în unele sondaje, unde adversarul său politic a trecut
în față. Însă și opoziția recurge la toate mijloacele, într-un
moment în care bătălia pentru Ungaria este pe viață și pe
moarte.

„Strategii
lui Orbán sunt oarecum disperați. Aș spune că încearcă să
creeze contextul sau imaginea în care Ucraina ar lupta într-o
oarecare măsură împotriva intereselor Ungariei și că regimul
Orbán este singurul care poate face față și se poate opune
intereselor, spun ei, meschine ale Ucrainei. Am văzut și de partea
cealaltă cum convorbirile ministrului ungar de externe cu Lavrov au
fost făcute publice. Evident, faptul că astfel de convorbiri sunt
făcute publice cu două săptămâni înainte de alegeri arată că
intenția e, în mare măsură, să influențeze acele alegeri”,
mai spune analistul.

Cum s-ar putea folosi Orban de anularea alegerilor din România

Dacă
aparent Ungaria se îndreaptă spre o victorie a opoziției,
surprizele nu sunt deloc excluse. La fel ca în România, unde
sondajele nu au reflectat ceea ce avea să se întâmple la urne, la
ultimele alegeri, rezultatele finale pot contrazice tot ceea ce se
știe acum despre raportul de forțe între putere și opoziție. Și
asta nu este tot. În cazul unei înfrângeri, Viktor Orbán ar avea
încă o soluție la care poate recurge.

Cristian
Nițoiu arată că anularea alegerilor din România, în 2024, a
creat un precedent de care poate profita acum Viktor Orbán. Liderul
ungar ar putea foarte bine ca în cazul unui eșec să susțină că
alegerile au fost influențate masiv de forțe oculte din afara
țării.

Discursul anti-Orbán de la Bruxelles și din marile
cancelarii europene îi vine acum ca o mănușă șefului guvernului
maghiar și s-ar întoarce împotriva opoziției, care ar fi
beneficiara unui sprijin occidental masiv. Sprijin despre care Viktor
Orbán poate spune, chiar fără a prezenta dovezi concrete, că ar
fi depășit anumite limite și s-ar fi înscris în ceea ce înseamnă
intervenția în treburile interne ale Ungariei și că ar fi
influențat rezultatul alegerilor.

De
altfel, ideea unor ingerințe ale Bruxelles-ului și ale țărilor
puternice din Europa de Vest, Germania și Franța, a fost deja
lansată de vicepreședintele SUA, JD Vance. În vizita sa de
susținere de la Budapesta, unde a apărut lângă Viktor Orbán, al
doilea cel mai important om din Statele Unite le-a reproșat direct
europenilor că intervin în alegerile din Ungaria.

„Ceea
ce s-a întâmplat în această țară, în mijlocul acestei campanii
electorale, este unul dintre cele mai grave exemple de interferență
străină în alegeri pe care le-am văzut sau despre care am citit
vreodată”, a acuzat JD Vance.

Sfatul pe care i l-ar da lui Trump consilierul său român din primul mandat. „Asta e cu adevărat nedrept pentru România”

Asta
ar putea să însemne că Viktor Orbán nu exclude sub nicio formă
anularea alegerilor, așa cum s-a întâmplat în România vecină.

„Dacă
ne aducem aminte de discuțiile care au existat în România despre
influențarea alegerilor de către anumiți actori străini, poate că
regimul Orbán se gândește serios să procedeze
la fel. S-ar putea inspira de la noi și
să anuleze alegerile dacă nu le câștigă. Aș spune că poate
invoca interferențe externe și mai mari decât ce am văzut în
cazul României. Aș merge mai departe și aș afirma că ar fi
foarte probabil ca regimul Orbán să ia exemplul României dacă
pierde alegerile. Să le anuleze. Să încerce să folosească căi
legale, dar la limită pentru a anula alegerile. Dar nu știu
deocamdată, nimeni nu poate ști dacă le va câștiga oricum, fără
să recurgă la acest lucru”, punctează Nițoiu.

Ce s-ar schimba dacă ar câștiga opoziția

În
esență, Ungaria nu se va schimba foarte mult, chiar și în cazul
în care Péter Magyar ar câștiga alegerile, consideră Cristian
Nițoiu. Economia țării este stabilă, inflația de 1,8% este de
aproape 5 ori mai mică decât cea din România, iar investitorii
străini au răsfățat mereu Ungaria. Marii investitori din Ungaria
provin din Occident, cu precădere din Germania, dar un flux
important de investiții vine în ultimii ani și din China. În
același timp, dincolo de discursul care îi separă, și de dușmănia
lor, Viktor Orbán și Péter Magyar au origini politice comune și
au fost mult timp aliați.

„El
a făcut parte din Fidesz, de fapt, până acum câțiva ani, până
când s-a certat cu Viktor Orbán. Deci nu sunt chiar atât de
diferiți. Și cred că opinia publică din Ungaria cunoaște foarte
bine acest lucru. Mulți îl vor vota pe Péter Magyar pentru că
s-au săturat, nu-l mai vor pe Orbán, dar oamenii sunt în mare
parte conștienți de faptul că o schimbare majoră nu va avea loc
nici dacă va câștiga opoziția”, susține expertul.

Dacă
în plan intern situația țării nu se va schimba dramatic, în cazul
unui succes al opoziției, nu același lucru se poate spune despre
politica externă. Beneficiar al unui sprijin masiv, cel puțin la
nivel declarativ și de imagine, din partea Bruxelles-ului, Péter
Magyar va apropia Ungaria de linia promovată de președinta Comisiei
Europene, Ursula von der Leyen. Asta după ce în ultimii ani
Budapesta a fost „rebela” Uniunii Europene.

„Dacă
nu va mai fi Orbán la putere, cred că Ungaria nu va mai amâna
implementarea acelui împrumut față de Ucraina. Adică, chiar dacă
va continua să fie tăios la adresa Ucrainei, Péter Magyar va
răspunde astfel solicitărilor de la Bruxelles”, explică Cristian
Nițoiu.

Relația cu Ucraina ar rămâne complicată și dacă ar câștiga Magyar

Însă, chiar dacă va colabora cu Bruxelles-ul și nu se va mai opune
politicii promovate de aici, Ungaria nu se va transforma peste noapte
într-o prietenă a Ucrainei. Magyar va fi, desigur, de acord ca
Uniunea Europeană să susțină masiv financiar Ucraina, dar asta nu
înseamnă că Budapesta va avea o atitudine binevoitoare față de
această țară.

„Este
prea puțin probabil să se schimbe anumite lucruri în raport cu
Ucraina, pentru că sunt niște condiții structurale acolo. Și știm
că există o comunitate foarte puternică maghiară, în regiunea
Ujhorod din sud-vestul Ucrainei. Iar propaganda de stat din Ungaria
în ultimii ani a fost foarte virulentă în a sancționa modul în
care, de exemplu, din punctul lor de vedere, etnicii maghiari au fost
trimiși pe front într-un mod deliberat pentru a slăbi unitatea
comunității maghiare de acolo. Și având în vedere
sensibilitățile etnice din Ungaria la nivelul populației, astfel
de mesaje au avut și au încă un impact emoțional foarte mare. De
asta cred că oricine ar veni la putere la Budapesta nu poate avea o
relație foarte strânsă cu Ucraina. Nu văd cum și cine ar putea,
în momentul acesta, să schimbe această narațiune și atitudinea
pe care o au ungurii și ucrainenii, unii față de alții. Doar dacă
vor exista anumite reacții simbolice foarte importante din partea
Ucrainei, însă am văzut că și în raport cu România acestea nu
au prea existat, poate cu excepția declarării unei zile a limbii
române de către Kiev”, mai spune Cristian Nițoiu.

Cine este Cristian Nițoiu

Cristian Nițoiu este cercetător și predă la Universitatea Loughborough din Londra. Cercetarea
lui Nițoiu se axează în principal pe politica externă a Rusiei și
pe cea a Uniunii Europene, alături de relația dintre democrație și
politica externă a statelor. Cartea „EU Foreign Policy Analysis:
Democratic Legitimacy, Media, and Climate Change”, publicată la
celebra editură Palgrave, din New York, l-a impus ca un politolog important nu doar la nivel european, iar cărțile sale ulterioare
analizează evoluția spre o politică externă agresivă în al
treilea mandat de președinte al Rusiei al lui Putin și relațiile
dintre UE și Rusia, precum și schimbările pe care accederea la
Uniunea Europeană le-a produs în politica externă a României.

Ce îi lipsește României ca să meargă în direcția bună? Un politolog din SUA pune degetul pe rană: „În Turcia, în 2004-2005, autostrăzile erau SF pentru România”

A predat cursuri de teoria relațiilor internaționale, diplomație, politică externă rusă și europeană, BRICS în politica mondială, comunicare politică, politică și societate regională, precum și filosofia științelor sociale. El a editat o serie de numere speciale care analizează ascensiunea gândirii strategice și a geopoliticii în politica externă a UE și influența Rusiei asupra dezvoltării politicii externe în Asia Centrală și spațiul post-sovietic.